Harvard este cea mai prestigioasă universitate din lume. Mai mult de jumătate din cei care au terminat studiile la Harvard Business School au ajuns manageri, iar printre cele mai cunoscute figuri internaţionale care au călcat pragul acestei universităţi se numără John F. Kennedy, John Kotter, cel mai cunoscut guru de leadership din lume la ora actuală, actualul preşedinte american Barack Obama sau secretarul general al ONU, Ban Ki-moon. Ce condiţii trebuie să îndeplineşti ca să ajungi să studiezi acolo şi care sunt etapele pe care trebuie să le parcurgi? capital.ro a stat de vorbă cu unul dintre cei doi români care în prezent urmează studii la Harvard.

Cine se poate îndrepta spre Harvard Business School?

Cei care au senzaţia că Harvard este o universitate în care studiază doar tineri cu ochelari cu „lentile-borcan” se înşeală. HBS nu este numai pentru genii sau oameni supra-dotaţi şi nu este numai pentru cei cu mari posibilităţi materiale. În principiu, orice tânăr român care se pregăteşte cu minuţiozitate pentru admitere, care a acumulat experienţe profesionale solide şi rezultate academice de excepţie şi care îşi doreşte cu adevărat să studieze la HBS poate avea şansa de a ajunge acolo, ne spune Sebastian Burduja, care este student nu la unul, ci la două mastere la Harvard: un MBA şi un master pe politici publice.

HBS nu este numai pentru tineri cu pregătire în domeniul afacerilor. Comitetul de admitere se străduieşte în fiecare an să selecteze o serie diversă, astfel că printre cei care fac un MBA la Harvard se regăsesc numeroşi bancheri, economişti, brokeri, consultanţi, dar şi persoane cu pregătire atipică: ofiţeri de armată, medici, sociologi, psihologi, sau analişti politici.

Ce faci înainte de procesul de admitere

0-49385-shutterstock_49068127.jpgO pregătire serioasă a procesului de admitere începe întotdeauna cu o etapă de documentare. Studentul trebuie să se informeze în amănunt despre HBS: programele şi bursele oferite, cursurile cele mai interesante, profesorii cei mai buni pe domeniul de interes. Aceste informaţii sunt absolut esenţiale pentru a înţelege mai bine motivele pentru care se doreşte admiterea la HBS, dar şi pentru pledarea acestor motive prin eseurile specifice şi interviurile din fazele ulterioare.

Se recomandă întocmirea unui dosar virtual în care să fie adunate toate informaţiile relevante cu privire la HBS, obţinute din diverse surse: online, de la studenţi sau absolvenţi HBS, de la diverşi profesori sau de la secretariatul universităţii, şi inclusiv prin participarea la evenimente de prestigiu cum ar fi târgul educaţional RIUF de la Bucureşti.

După etapa de documentare, cei interesaţi de admiterea la HBS vor putea decide dacă îşi doresc cu adevărat să studieze acolo, dacă li se potriveşte mediul social şi academic de acolo şi dacă pot obţine finanţarea necesară pentru studiile lor.

Etapa cea mai importantă a pregătirii

Acum vine însă partea mult mai dificilă: convingerea comitetului de admitere că locul tău este la HBS.

Sfatul cel mai important pe care Sebastian Burduja îl dă celor interesaţi să ajungă la un program de MBA de top este să dedice timp suficient  procesului de „auto-cunoaştere”, ceea ce americanii numesc soul-searching. Practic, fiecare student trebuie să fie capabil să răspundă clar şi convingător la următoarele întrebări: De ce un MBA? De ce HBS? De ce acum? Cu alte cuvinte, care este povestea unică fiecărui candidat prin care acesta poate explica rolul pe care HBS îl va juca pentru dezvoltarea sa personală şi pentru planurile sale de carieră pe termen mediu şi lung? Şi, în acelaşi timp, ce contribuţie personală va aduce studentul respectiv în mediul de la HBS, prin prisma rezultatelor sale academice şi  a experienţelor acumulate? În ciuda aparenţelor, răspunsurile la aceste întrebări nu sunt deloc simple şi nu pot fi în niciun caz simpliste sau banale. Este probabil cea mai importantă etapă a pregătirii pentru admiterea la HBS.

0-49383-shutterstock_38712694.jpgUrmează paşii specifici acestui proces, etape care se desfăşoară adesea în paralel: pregătirea documentelor necesare de genul foii matricole de la facultate, susţinerea testelor standard de tip GMAT (Graduate Management Admission Test), compunerea eseurilor specifice, identificarea şi contactarea persoanelor potrivite pentru a scrie scrisorile de recomandare, completarea şi trimiterea formularelor online. Pentru norocoşii candidaţi selectaţi pentru susţinerea unui interviu oral, urmează etapa finală, care constă în pregătirea răspunsurilor la întrebările posibile.

Pentru admiterea la master trebuie să ai experienţă profesională

Principalele criterii de admitere sunt experienţa profesională, rezultatele academice, activităţile extra-curriculare, precum şi personalitatea candidaţilor, mai precis nivelul de compatibilitate cu mediul social de la HBS.

Este interesant de observat un lucru: un element important, luat în considerare de către comitetul de admitere este experienţa profesională. Adică, pentru a fi admis la master trebuie să ai experienţă în câmpul muncii. În România nu există aşa ceva. Studenţii se înscriu la mastere imediat după ce termină facultatea, iar universităţile nu sunt interesate deloc de aspectul profesional al candidaţilor.

Recomandările pot fi inutile în lipsa rezultatelor

Cu toate acestea, este greu de diferenţiat între aceste criterii pe baza importanţei lor. Comitetul de admitere susţine că ceea ce contează este aplicaţia în ansamblul ei, şi nu un aspect individual sau altul. Spre exemplu, un candidat care beneficiază de recomandări excelente, dar are rezultate academice neconvingătoare în facultate nu va primi şansa de a studia la HBS. La fel, există posibilitatea ca un candidat să fie admis fără să aibă experienţă profesională, însă cazurile de acest gen sunt destul de rare.

Cei care reuşesc sunt cu adevărat excepţionali pe toate planurile: au obţinut note foarte bune în facultate, precum şi un scor GMAT de peste 700 (800 fiind maximul); au scrisori de recomandare foarte convingătoare, care vin din partea unor persoane credibile şi care pot vorbi în amănunt despre calităţile candidaţilor; scriu eseuri originale, într-un mod sincer şi concis; şi se prezintă impecabil la interviul final pentru admitere, oferind răspunsuri elocvente la întrebările legate de HBS, planurile lor de viitor şi realizările din trecut.

Pe parcursul întregului proces de admitere, la fiecare pas, reprezentanţii HBS studiază şi evaluează candidaţii şi din punct de vedere al comportamentului şi limbajului lor. Până la urmă, este o chestiune de potrivire, de „fit”: studenţii admişi la HBS sunt cei care îşi doresc acest lucru, muncesc enorm pentru asta şi se dovedesc a fi compatibili cu metodele de predare şi cu întreaga filozofie care susţine modelul academic de la HBS.

Locurile alocate de HBS studenţilor străini

HBS nu alocă un anumit număr de locuri tinerilor români; în funcţie de calitatea aplicaţiilor primite, pot fi acceptaţi toţi sau nici unul dintre candidaţii români. Totuşi, studenţii internaţionali au o pondere de aproximativ 30% din totalul studenţilor, ţări ca India sau China fiind extrem de bine reprezentate. În ultimii ani, au fost selectaţi în medie doi studenţi români anual, cu o şansă în plus pentru cei care fie au crescut, fie au mers la facultate tot în SUA.

Problema finanţării

Când taxa de şcolarizare este de 40.000 de dolari pe an şi taxele de cazare şi întreţinere se ridică la încă 20.000 de dolari anual, atunci finanţarea poate pune probleme chiar şi unui tânăr american. Cu atât mai mult unuia din afara Statelor Unite. Din păcate, nu toţi studenţii admişi la HBS pot beneficia de burse, mai ales într-o perioadă de criză, aşa cum este cea actuală. Deşi sunt limitate, există surse de finanţare şi pentru studenţii internaţionali.

De exemplu, Sebastian Burduja beneficiază de o sursă de finanţare din partea absolvenţilor HBS ai promoţiei 1970. Asta pentru că în America există şi alte sisteme de finanţare în afara locurilor subvenţionate de stat sau a burselor. Sistemul bazat pe donaţii ale unor oameni de afaceri care au absolvit cândva studiile HBS este perfect funcţional.


Te-ar putea interesa și: