Adevărul spus de Traian Băsescu. Oamenii au aflat după ani de zile: Am avut pe masă

Traian Băsescu, fost președinte al României, a declarat că România ar fi trebuit să adere la spațiul Schengen cu mulți ani în urmă. El a oferit explicații privind motivele pentru care acest lucru nu s-a realizat.

Culisele aderării la Spațiul Schengen. Dezvăluirile lui Traian Băsescu

Potrivit lui Traian Băsescu, România ar fi trebuit să fie deja parte din spațiul Schengen de 10 ani. Fostul președinte a subliniat că aderarea României și Bulgariei la Schengen era programată pentru 1 octombrie 2012.

El a explicat că acest proces nu a avut loc din cauza suspendării sale din funcție. Băsescu afirmă că România ar fi trebuit să intre în Spațiul Schengen încă din 2012.

„Știți că am avut această recompensă pe masă în 2012. Cine vrea să ia concluziile Consiliului European, de șefii de stat și de guvern, fără nici o obiecție.

Scrie acolo clar: aderarea în Schengen a României și Bulgariei. Trebuia să se producă la 1 octombrie. Din păcate, a apărut suspendarea din 2012.

România a căzut din condiția de stat de drept și și-au mai amintit de noi în 2024 cu Schengen. Eram de 10 ani intrați în Schengen”, a spus Băsescu.

România a făcut un pas important în integrarea sa europeană prin aderarea la spațiul Schengen pe 31 martie 2024, însă inițial doar pentru granițele aeriene și maritime. Această integrare permite călătorilor români să se bucure de o experiență de călătorie mai fluidă, fără a fi nevoiți să treacă prin controlul de frontieră în aeroporturile din alte state membre Schengen.

În consecință, românii care călătoresc în țările din spațiul Schengen nu mai sunt supuși verificărilor standard de frontieră în aeroporturi, facilitând astfel un flux mai rapid și mai convenabil al pasagerilor.

Deși controlul de frontieră a fost eliminat pentru zboruri și călătorii maritime, autoritățile au subliniat că vor continua să efectueze controale la întâmplare pentru verificarea documentelor de călătorie. Aceste măsuri sunt menite să asigure respectarea reglementărilor de securitate și să prevină potențialele abuzuri.

România a intrat în Schengen, însă doar parţial, cu frontierele aeriene şi maritime

Decizia de a integra România în spațiul Schengen a fost luată după o lungă așteptare și negocieri dificile, inclusiv o opoziție semnificativă din partea Austriei, care a contestat aderarea României și Bulgariei în decembrie 2022. Această situație a întârziat procesul de aderare, dar, în cele din urmă, România a reușit să își asigure statutul de membru al Schengen, chiar dacă în mod parțial.

În conformitate cu anunțurile făcute de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), angajații instituției au fost implicați în gestionarea a 4.058 de situații în perioada imediat următoare aderării. Dintre aceste intervenții, 2.598 au fost destinate menținerii ordinii publice, iar 1.460 au fost dedicate situațiilor de urgență. Această activitate intensivă subliniază angajamentul autorităților de a asigura o tranziție lină și sigură în noile condiții de aderare.

La 24 de ore după aderare, polițiștii de frontieră au procesat 80.505 persoane care au intrat în țară, printre care 7.922 erau cetățeni ucraineni. De asemenea, pe sensul de intrare în România, au fost verificate 30.610 mijloace de transport. Aceste statistici reflectă un volum considerabil de activitate și adaptare la noile reglementări.

Începând cu 31 martie 2024, polițiștii de frontieră din aeroporturi și porturi maritime nu mai sunt responsabili de efectuarea controlului de frontieră pentru persoanele care călătoresc între statele membre ale spațiului Schengen. Această schimbare marchează un pas semnificativ în facilitarea mobilității în cadrul Uniunii Europene și întărește integrarea României în structura de cooperare europeană.

„În ultimele 24 de ore, în aplicația eDAC, au fost efectuate 29.903 verificări, fiind returnate 59 de alerte, dintre care 5 referitoare la persoane date în urmărire, 5 la persoane dispărute, 8 la persoane căutate în vederea participării la o procedură judiciară și 9 referitoare la obiecte căutate pentru a fi confiscate sau folosite ca probe în cadrul procedurilor penale”, arată MAI.