Cu economia la psihiatru

Creşterea preţurilor la toate produsele esenţiale (alimente, carburanţi, energie) a declanşat în întreaga Europă un val de pesimism fără precedent în ultimii doi ani.

Aţi auzit vreodată de Indexul Sentimentelor Economice (ESI)? Dacă da, înseamnă că studiul omonim realizat de Uniunea Europeană de peste 20 de ani şi-a atins scopul, acela de a reprezenta un reper demn de luat în seamă de către toţi actorii vieţii economice din spaţiul comunitar. Dacă nu aţi auzit,

Creşterea preţurilor la toate produsele esenţiale (alimente, carburanţi, energie) a declanşat în întreaga Europă un val de pesimism fără precedent în ultimii doi ani.

Aţi auzit vreodată de Indexul Sentimentelor Economice (ESI)? Dacă da, înseamnă că studiul omonim realizat de Uniunea Europeană de peste 20 de ani şi-a atins scopul, acela de a reprezenta un reper demn de luat în seamă de către toţi actorii vieţii economice din spaţiul comunitar. Dacă nu aţi auzit, însă, ar trebui să ştiţi că, cel puţin în Occident, ESI este considerat unul dintre cei mai importanţi indicatori în ceea ce priveşte climatul economic şi ritmul de dezvoltare al statelor membre, luat în seamă de oameni de afaceri, de autorităţi şi de consumatori, deopotrivă.

„Cred că, la noi, acest indice nu are publicitatea şi, prin urmare, relevanţa din alte ţări, unde este considerat de importanţă majoră atât pentru consumator, cât şi pentru investitori, de natură să anticipeze evoluţia economică ulterioară. Abia acum încep să îl descopăr, are valoare şi trebuie doar să ne obişnuim cu el“, spune Radu Crăciun, director de investiţii în cadrul companiei de asigurări Interamerican.

Pe scurt, scopul ESI este ca, în funcţie de încrederea exprimată în mersul economiei de cinci tipuri de respondenţi (consumatorii, pe de o parte, şi oamenii de afaceri din domeniile Industrie, Comerţ, Servicii şi Construcţii, pe de alta), cei interesaţi să îşi poată face o idee asupra viitorului economic al Europei. Iar ultimul studiu publicat pe această temă arată că, cel puţin în viitorul apropiat, lucrurile nu stau deloc bine.

Românii din Spania, pe teren nesigur

Potrivit comisarului european pentru afaceri economice şi monetare, Joaquín Almunia, „Europa începe să resimtă tot mai evident impactul furtunei globale, care se traduce în creşteri scăzute şi inflaţie mare“. De altfel, cu excepţia Germaniei, ESI scade în toate statele membre, cu precădere în Spania, Italia şi Marea Britanie, unde indicele este cu nouă puncte mai scăzut în luna februarie faţă de luna precedentă. „Relevant pentru România este şi faptul că sectorul de construcţii din Spania înregistrează cel mai mare recul din toate ţările UE.

În aceste condiţii, o parte importantă din românii emigraţi în peninsula Iberică ar putea avea de suferit“, remarcă Dragoş Pîslaru, general manager al Grupului de Economie Aplicată. Totuşi, crede el, „există şi o evoluţie pozitivă în ceea ce priveşte întărirea încrederii în sectorul serviciilor financiare la nivel european. Această percepţie sugerează că probabilitatea unei crize financiare în UE este mai scăzută decât pe cealaltă parte a Atlanticului“.

În ceea ce priveşte regiunea central şi est-europeană, aceasta cunoaşte o situaţie paradoxală, prinsă între optimismul polonezilor, cu cel mai ridicat indice din Uniune – 118,6 -, şi pesimismul Ungariei, cu cel mai redus indice din cele 27 de state membre – 83,7. Indicele încrederii în România este moderat atât în raport cu restul statelor membre, cât şi cu valorile înregistrate anterior.

Singurul derapaj apare în cazul consumatorilor, zonă în care este de aşteptat o perioadă de declin. „Reducerea consumului ar putea afecta nivelul creşterii economice, dar ar şi permite echilibrarea deficitului de cont curent şi ar reduce presiunea pe inflaţie. Prin urmare, nu ar fi chiar dramatic, neexistând un sentiment de panică la nivelul actorilor economici“, consideră Dragoş Pîslaru.

La vie en rose pe Bursă, chiar şi în vremuri de restrişte

Un alt studiu, realizat de această dată de Prognosis Capital Market Research, arată că investitorii la Bursa de Valori Bucureşti îşi menţin încrederea în bunul mers al activităţii lor de-a lungul anului 2008. Şi că scăderile înregistrate în prima lună a anului, de peste 20% pentru fiecare dintre cei doi indici (BET şi BET FI), nu le-au influenţat prognozele pentru această perioadă. Astfel, dacă pe termen scurt (o lună), majoritatea respondenţilor se aşteaptă la continuarea trendului descendent, pe termen mediu (trei-şase luni) şi lung (1-2 ani) au încredere în creşterea progresivă a cotaţiilor. Cele mai atractive sectoare din punct de vedere investiţional sunt cel financiar (40% dintre respondenţi), construcţiile (23%), industria farmaceutică (9,7%) şi cea petrolieră (5,6%).

«Reducerea consumului ar putea permite echilibrarea deficitului de cont curent şi ar reduce presiunea pe inflaţie»
Dragoş Pîslaru, general manager Grupul de Economie Aplicată

Capital – Editia nr.12, data 26 martie 2008