Potrivit El País, pe 18 mai, Comisia Europeană va prezenta un plan de urgență pentru posibilitatea suspendării fluxurilor de către Gazprom, întrucât se apropie următoarele termene de plată a gazelor în ruble, conform decretului rus din 31 martie.

Uniunea Europeană se pregăteşte pentru o criză a gazelor naturale la nivelul blocului comunitar

Ziarul spaniol, care citează surse comunitare, relatează că măsurile vor afecta toate statele membre, întrucât cele care dispun de o cantitate mai mare de gaze naturale vor trebui să sprijine țările cu o dependență mai mare de gazele rusești, inclusiv pentru a nu pune companiile din acele țări într-un dezavantaj competitiv.

Comisia va activa Regulamentul privind securitatea aprovizionării cu gaze (2017/1938) pentru a asigura o aprovizionare adecvată pentru consumatorii casnici și serviciile publice de bază. Țările care se confruntă cu goluri de alimentare vor putea invoca prevederile Regulamentului de solidaritate, obligând statele membre învecinate să le ajute.

Declararea unei crize de aprovizionare la nivel regional sau paneuropean ține de competența Comisiei Europene, scriu jurnaliştii greci de la Kathimerini.

Între timp, au continuat și ieri consultările privind cel de-al șaselea pachet de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei. Vizita Ursulei von der Leyen la Budapesta cu două zile în urmă nu a fost suficientă pentru a înlătura obiecțiile maghiare față de forma actuală a pachetului.

Marţi dimineață era așteptată o teleconferință între Comisie și șefii de guvern ai țărilor din Europa de Est, care nu sunt de acord cu pachetul de sancțiuni în forma actuală. Teleconferința a fost amânată pentru a face ajustările tehnice necesare, potrivit purtătorului de cuvânt al Comisiei, Eric Mamer.

Ungaria, Slovacia şi Bulgaria cer termene diferite faţă de cele stabilite la Bruxelles

Perioada de adaptare pentru Ungaria a fost majorată de la unu la doi ani (până la sfârșitul anului 2024) în propunerea de compromis pusă pe masă. Însă Orban cere cinci ani, în timp ce presa maghiară era plină ieri de referiri la necesitatea acordării unor fonduri UE pentru finanțarea schimbării tehnologiei rafinăriilor din țară, astfel încât acestea să poată procesa țiței de calitate diferită față de cel rusesc.

Prim-ministrul ungar a avut marţi o comunicare pe această temă și cu președintele francez Emmanuel Macron (Franța este țara care deține președinția Consiliului European în acest semestru).

Atitudinea Budapestei nu este singura problemă spinoasă. Slovacia, căreia i s-a acordat de asemenea o prelungire până la sfârșitul anului 2024, cere încă un an, invocând necesitatea restructurarii tehnologiei principalei sale rafinării.

După cum a declarat săptămâna trecută pentru Financial Times ministrul adjunct al Economiei din Slovacia, proiectul necesită patru ani și 250 de milioane de euro. Bratislava solicită și fonduri comunitare în acest scop. Bulgaria insistă și ea pentru o perioadă de grație de doi ani (deocamdată nu a primit nimic în acest sens).

Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, a declarat ieri că, dacă negocierile la nivelul Reprezentanților Permanenți (Coreper) nu conduc la un acord până la următorul Consiliu al Afacerilor Externe (16 mai), negocierea va fi transferată la nivelul miniștrilor de Externe.