În primele şase luni ale anului, în România au fost înfiinţate peste 220 de case de amanet şi 25 de case de ajutor reciproc. Împrumuturile alternative, deşi foarte scumpe, înregistrează creşteri fără precedent.

Amanetul, împrumutu­rile scum­pe luate de la diverse in­­stituţii financiare nebancare, dar şi creditele de tip CAR sunt variantele la care ro­­mânii apelează pentru a compensa lipsa de activitate a băncilor. De la începutul acestui an, în România au fost înfiinţate mai multe case de amanet şi case de ajutor reciproc decât în alte perioade, potrivit ultimelor date ale Băncii Naţionale a României.

Prost nu stau nici companiile care activează la graniţa dintre credit şi cămătărie, în frunte cu singura firmă specializată în împrumuturi la domiciliu, Provident România. Potrivit propriilor sale raportări financiare, după primele şase luni ale anului, compania dăduse credite de 30 de milioane de euro, adică de peste două ori mai mult decât în perioada similară a lui 2008. Împrumutul este obţinut foarte uşor, în doar 48 de ore, fără prea multe documente necesare şi fără investigarea bazei de date a Biroului de credit. Pentru că banii sunt aduşi la uşa clientului, unde este încasată ulterior şi rata săptămânală, costurile sunt cu mult mai mari decât în cazul unui credit clasic. Practic, dacă ar fi să comparăm cu DAE de la bănci, ar rezulta un nivel al dobânzii efective de peste 80% pe an.

Împrumutul clasic oferit de Provident, care are o valoare de 1.000 de lei şi este returnat în 39 de săptămâni, presupune plata unei valori totale de 1.677 de lei la o rată de 47 de lei.  Suma de plată poate fi reeşalonată în condiţiile în care clientul se află în dificultate. Pentru că afacerea înfloreşte, Provident se gândeşte să mai lanseze un produs, care să permită clientului să aleagă forma de plată a ratei.

Cu laptopul la amanet

182-40315-27_amanet1_cc_43.jpgAjutaţi de criza financiară, proprietarii caselor îşi creează adevărate strategii de marketing şi dezvoltare. Astfel, fir­me­le nu doar lansează „promoţii“ pen­tru anumite categorii de clienţi, dar au diversificat şi gama garanţiilor ac­ceptate. „Oamenii nu mai vin de mult doar cu bijuterii. Acceptăm aparatură electronică şi chiar automobile. Am observat că au început să vină din ce în ce mai mulţi studenţi cu laptopuri. Majoritatea şi le recuperează însă după 15 zile“, spune Alexandru Herta, pa­tro­nul casei Roamanet din Bucureşti. Potrivit acestuia, suma medie îm­pru­mutată se situează în jurul a 200-300 de lei, iar comisionul perceput este de 0,8% pe zi. Vorbim deci, şi în cazul amanetului, practic cea mai simplă formă de a transforma bunuri în bani, de costuri extrem de ridicate. Comisionul aplicat pentru o perioadă de 15 zile la suma medie de 200 de lei ajunge la 23 de lei, adică echivalentul unei dobânzi de peste 200% pe an.

Boală naţională

Explozia caselor de amanet a devenit deja un fenomen naţional. În Timişoa­ra, oamenii apelează din ce în ce mai des la această formă de finanţare, mai ales pentru a-şi achita chiriile şi ratele bancare calculate în euro. „Aş putea spune că ne-am dublat clientela, dar nu ştiu ce vremuri urmează. Dacă euro creşte şi în zilele viitoare, atunci numărul timişorenilor care vin să încheie tran­zacţii cu noi va fi mai mare“, afirmă patroana unei case de amanet citată de portalul newstimisoara. Aceeaşi situaţie o regăsim şi în Cluj, unde patronul unui amanet spune că a rămas fără bani în casă de la atâtea solicitări. Potrivit acestuia, majoritatea clienţilor preferă să împrumute sume direct în euro.

Corporate la colţul străzii

Afaceri Avem printre clienţi şi oameni  de afaceri care se împrumută sume mari, depunând garanţii pe măsură, spune pro­prietarul unei case de amanet din cen­trul Capitalei. El mai spune că unii afacerişti au devenit chiar clienţi fideli şi îi trec pragul cel puţin lunar, în timp ce „florăresele vin aproape zilnic, lasă aur, iau bani şi, seara, după ce vând florile, îşi răscumpără obiectele“.

Marketing „Cei mai fideli clienţi ai mei  sunt câteva familii de pensionari. Vin lunar şi iau 200-300 de lei pentru chel­tu­ielile zilinice. Pentru ei am şi oferte pro­moţionale. Percepem un comision mai mic“, spune patronul Roamanet. Nu fug de această formă de finanţare nici studenţii sau familiile tinere.