Creditele se scumpesc şi fără BNR

Declaraţiile indecise ale băncii centrale vizavi de evoluţia dobânzii de politică monetară nu mai ameţesc pe nimeni: dobânzile bancare vor creşte oricum pentru că stau „la mâna“ cursului de schimb.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declara, la începutul săptămânii trecute, că dobânda de politică monetară stă deocamdată la nivelul de 7%. Păstrarea ei la acest nivel a reprezentat totuşi un instrument activ al BNR, deoarece a determinat majorarea dobânzi

Declaraţiile indecise ale băncii centrale vizavi de evoluţia dobânzii de politică monetară nu mai ameţesc pe nimeni: dobânzile bancare vor creşte oricum pentru că stau „la mâna“ cursului de schimb.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declara, la începutul săptămânii trecute, că dobânda de politică monetară stă deocamdată la nivelul de 7%. Păstrarea ei la acest nivel a reprezentat totuşi un instrument activ al BNR, deoarece a determinat majorarea dobânzilor de pe piaţa interbancară de la 5% la 7%.

„Pasivitatea activă“ a BNR a determinat deja băncile comerciale să majoreze dobânzile la depozitele populaţiei, iar creşterea dobânzilor la creditele vechi funcţionează şi ea de ceva vreme, chiar dacă sub o formă mascată. Guvernatorul băncii centrale atrage atenţia că o nouă majorare a dobânzii de politică monetară ar reaprinde gustul populaţiei pentru creditarea în valută, fapt care ar majora şi mai mult datoria externă pe termen scurt a României, ajunsă oricum la cote de alarmă.

Piaţa aşteaptă însă decizia BNR din 31 octombrie. Dacă Isărescu se va ţine de cuvânt şi va păstra dobânda de politică monetară la 7%, va avea şi justificări pentru „inactivitate“- este doar o şedinţă de raport asupra ţintirii inflaţiei. Analiştii financiari se aşteaptă însă la o creştere a nivelului de dobândă. „Chiar dacă nu va majora dobânda pe 31 octombrie, deşi ar fi mai bine să o facă atunci, BNR va majora dobânda până cel târziu pe 15 noiembrie, în afara calendarului şedinţelor consiliului de administraţie“, spune analistul financiar Daniel Marinescu.

Mărirea dobânzii va fi dictată în principal de evoluţia euro-leu. Depăşirea nivelului de 3,4 lei pentru un euro ar trebui să atragă automat după sine un salt de 0,5% la nivelul dobânzii de politică monetară. Dacă banca centrală nu va face acest pas, ne putem aştepta la o depreciere drastică a cursului, de 0,5 lei, iar euro va ajunge uşor spre nivelul periculos de 3,5 lei. În acest moment, BNR va fi nevoită oricum să intervină printr-o creştere de dobândă pentru a mai stopa din aşteptările inflaţioniste. „Dacă în şase luni BNR nu va duce dobânda la peste 8%, în mai mulţi paşi moderaţi, s-ar putea să trebuiască să supraliciteze pentru temperarea inflaţiei la costuri mult mai mari, cu dobânzi de 9% sau chiar 10%“, sunt de părere analiştii din piaţă. În acest context, piaţa se aşteaptă ca BNR să adopte o poziţie de depreciere lentă a cursului şi de majorare treptată a dobânzilor. Aceasta nu ar tulbura jucătorii, care aşteaptă oricum astfel de evoluţii. De altfel, Isărescu a avertizat: „să nu ne aşteptăm la decizii bruşte din partea băncii centrale“.

Dobânzi la credite mai mari cu 1,5%

În contextul creşterii preţurilor la produsele alimentare, a depăşirii momentane a ţintei de inflaţie pe 2007 şi a perspectivelor pesimiste pentru inflaţia din 2008, băncile comerciale vor marşa oricum pe creşteri de dobândă, atât la depozite, cât şi la credite. Din aceleaşi motive, analiştii aşteaptă o creştere a dobânzii de politică monetară de până la un punct procentual, în şedinţa din 31 octombrie. Un nivel de echilibru pentru economie este văzut la nivelul unei scumpiri a creditelor în lei cu 1-1,5% şi la o depreciere a leului de 2-3% până la sfârşitul anului.

În aceste condiţii, am avea atât o scumpire a creditului în lei, cât şi a celui în valută (prin deprecierea cursului). Scumpirea creditelor ar conduce automat la o scădere a consumului, care s-ar reflecta într-o diminuare treptată a deficitului de cont curent. În concluzie, o majorare a dobânzii de politică monetară până la nivelul de 8%, nu dintr-o singură mişcare, ci treptat, s-ar putea dovedi benefică pentru toată lumea.

«Scumpirea creditelor cu 1% şi deprecierea leului cu 2% ar da un nivel de echilibru.»
Daniel Marinescu, analist financiar