În viitorul apropiat, nu vom mai alerga de la o bancă la alta, disperaţi că nu îndeplinim condiţiile pentru obţinerea unui credit. Este posibil ca banii de care avem nevoie, la o dobândă mai avantajoasă decât cea percepută de banca tradiţională, să vină prin internet, chiar de la vecinii… din bloc.

În SUA, o persoană care îşi depune banii la bancă poate obţine o dobândă de 3% pe an, în timp ce dobânzile practicate de bănci la cărţile de credit sunt de până la 20% pe an. Unii antreprenori au avut ideea de a elimina băncile din joc. Ei îi pun în contact pe oamenii care vor credite cu cei care au bani de împrumutat, prin intermediul unor platforme online. Pionierii acestui sistem au fost englezii, care au lansat, în 2005, firma Zopa.com. Exemplul lor a fost urmat de americani, care au lansat Prosper.com, anul trecut. De atunci, firme cu modele similare de afaceri au apărut şi în alte ţări, cum ar fi Smava în Germania sau Boober în Olanda.
De ce să fie preferate aceste sisteme în locul băncilor? În primul rând, pentru că atât cei care iau credite, cât şi cei care le dau obţin o dobândă mai bună. Există posibilitatea ca o persoană care ia un credit să plătească, de exemplu, o dobândă de 8%, în loc de 12%. În acelaşi timp, pentru cel care oferă banii, dobânda este de 8%, în loc de 3%, ca la un depozit obişnuit. În al doilea rând, nu trebuie depuse garanţii. Al treilea motiv: formalităţile sunt mult mai simple.

Prosper.com este conceput ca o platformă de licitaţii pentru bani. O persoană care doreşte un credit se înscrie pe site şi lansează o licitaţie pentru cei care vor să îi dea un împrumut. Când lansează licitaţia, stabileşte dobânda maximă pe care este dispus să o plătească. Cei care vor să ofere credite licitează sume, care încep de la 50 de dolari, şi dobânda pe care o solicită. Astfel, un credit de 15.000 de dolari, de exemplu, poate veni de la 30 de persoane diferite, care au licitat cea mai mică dobândă şi care oferă câte 50 de dolari fiecare.
Deşi pentru credite nu se cer garanţii, platformele online aplică diferite strategii pentru diminuarea riscurilor. Firmele verifică, în bazele de date oficiale, identitatea persoanei şi istoria de creditare a acesteia.

Pe baza acestor informaţii, calculează un risc de creditare pe care îl publică pe site. Creditele neperformante la Prosper au atins numai 5% din total, în timp ce la Zopa, nivelul este de 0,2%. Un element de noutate pe care un site ca Prosper. com îl aduce, spre deosebire de băncile tradiţionale, este conceptul de reţea socială, folosit cu scopul de a creşte probabilitatea de rambursare a creditelor. De exemplu, un pompier din New York are posibilitatea să înfiinţeze pe site un grup al pompierilor din acest oraş. Acest lucru are mai multe avantaje. Când un membru al grupului solicită un credit, este posibil ca acesta să-l primească la o dobândă mai mică, pentru că lumea are încredere în reputaţia grupului, deci consideră că există un risc mai mic. În acelaşi timp, asupra membrilor există o presiune din partea colegilor de a rambursa creditul, pentru că altfel strică reputaţia întregului grup şi, din acest motiv, colegii nu vor mai beneficia de dobânzi reduse.

Există mulţi sceptici faţă de aceste sisteme. Dar analiştii şi investitorii sunt de altă părere. La Prosper, fondurile de investiţii din Silicon Valley au adus peste 20 de milioane de dolari, iar unul dintre investitori este chiar fondatorul eBay.
Britanicii de la Zopa au atras investiţii de peste 31 de milioane de dolari. Unul dintre cei care au investit în Zopa este Timothy Draper. Firma sa din Sillicon Valley, Draper Fisher Juverson, a susţinut şi dezvoltarea companiilor Skype şi Hotmail. „Am investit în Zopa pentru că se bazează pe oportunitatea de a perfecţiona procesul de creditare. Noul model ar putea fi revoluţionar. Eu investesc în companii care ar putea să nu reuşească, dar dacă acestea reuşesc, succesul este extraordinar“, declară Timothy Draper pentru revista Capital.

Şi analiştii au început să se uite mai atent la acest model. Recent, Thomas Meyer de la Deutsche Bank a publicat o analiză a acestor modele. „Sistemul deja funcţionează şi mă aştept ca mai multe platforme de creditare de tip persoană-la-persoană să apară în ţări în care nu sunt încă prezente. Ca volum, creditarea online de la persoană-la-persoană este clar o nişă în acest moment. Dar ar fi o greşeală să subestimăm potenţialul viitor“, declară pentru revista Capital reprezentantul Deutsche Bank Research. În opinia sa, în prezent, majoritatea acestor site-uri vizează clienţii care au un risc mic.

Dar pe viitor nu este sigur că aceasta este piaţa pe care site-urile vor funcţiona, pentru că acestor clienţi le oferă şi băncile credite cu dobânzi foarte atractive. „Văd mai degrabă aceste platforme împinse către solicitanţii de credit care au un risc mai mare, unde competiţia nu este aşa de puternică“, spune Thomas Meyer. Iar site-urile ar putea satisface mai bine aceste segmente ale pieţei, pentru că se pot folosi de conceptele reţelelor sociale pentru a crea o mai bună disciplină a rambursării creditelor, lucru pe care băncile tradiţionale nu îl pot face. 

Numai pentru americani

WWW.PROSPER.COM a fost lansat la începutul anului 2006. În prezent, are 330.000 de membri. Firma a intermediat, de la lansare, credite în valoare de 77 de milioane de dolari.

Cofondatorul Prosper este Chris Larsen, fost CEO şi cofondator al e-Loan. Sub conducerea lui Larsen, e-Loan a intermediat credite în valoare de 27 de miliarde de dolari.

În prezent, pot lua credite în valoare de maximum 25.000 de dolari numai cetăţenii americani care au un cont la bancă şi au un cod unic de identificare.

Englezii au fost primii

WWW.ZOPA.COM a fost lansat în 2005 în Anglia. Compania are un model de afaceri diferit de concurentul american. Dacă la Prosper o persoană decide cui să îi ofere un credit, la Zopa, cel ce oferă banii decide numai la ce dobândă vrea să îi împrumute şi ce nivel de risc maxim să aibă cel care solicită creditul.

Firma decide apoi cui îi oferă creditul. Pentru a reduce riscul, dacă o persoană vrea să ofere cu împrumut 500 de lire sterline, Zopa distribuie această sumă la 50 de persoane. Un credit, astfel, provine de la foarte multe persoane.