Publicaţia susţine că deşi aceasta va da o lovitură creşterii instituţiilor financiare greceşti, totuşi băncile elene vor reuşi să evite propunerile unor oficiali europeni care au cerut o retragere rapidă a băncilor greceşti din Balcani. Sursele citate de Kathimerini au declarat că băncile greceşti şi Comisia Europeană au acceptat ca până în 2017 băncile elene vor trebui să-şi reducă volumul operaţiunilor de peste hotare, lucru care poate fi atins şi fără vânzarea subsidiarelor.
Punctul de vedere al Bruxellesului este că băncile care beneficiază de sprijin de stat nu pot utiliza aceşti bani pentru a-şi sprijini activităţile din alte ţări. De asemenea, Comisia a cerut ca băncile elene să ia măsuri mai decisive pentru vânzarea unor active, care să le permită să returneze fondurile publice pe care le-au primit. Însă în condiţiile actuale chiar dacă băncile elene ar dori să-şi vândă subsidiarele din Europa de Sud-Est preţul primit ar fi foarte mic astfel încât nu ar putea rambursa ajutoarele de stat. În schimb, dacă băncile greceşti îşi menţin prezenţa în Balcani, creşterea viitoare înregistrată de ţările vecine va aduce venituri crescute băncilor şi pe cale de consecinţă va creşte valoarea subsidiarelor dar şi a băncilor mamă greceşti, dintre care majoritatea sunt controlate de Hellenic Financial Stability Fund. Această entitate de stat controlează aproximativ 90% din acţiunile NBG, Piraeus şi Alpha Bank şi aproximativ 98% din Eurobank.

Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: National Bank of Greece (NBG), care este acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank, care controlează Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank (fosta Mindbank).

Sursa: Agerpres


Te-ar putea interesa și: