"Toată lumea ştie despre podul de la Grădiştea şi epopeea podului de piatră care s-a dărâmat nefericit. Noi avem povestea noastră pe care am trăit-o împreună cu colegii mei. Am încercat de nenumărate ori să identificăm nişte surse de finanţare care să ne permită refacerea podului. Am încercat varianta cea mai uşoară: să refacem podul existent. Nu am reuşit, din păcate, din cauză că a mai fost promovat un proiect în zonă, respectiv canalul Dunăre – Bucureşti, care a schimbat condiţiile de construcţie în această zonă şi, practic, dacă am fi vrut să reconstruim un pod el trebuia făcut la standarde de canal navigabil şi lucrurile s-au complicat. Am căutat soluţii să reconstruim podul pe fonduri europene. Din păcate, o investiţie pe fonduri europene, dacă nu este susţinută de un studiu de fezabilitate şi de o analiză de cost-beneficiu care să-i dea sustenabilitate, nu este aprobată. Am ajuns la un cost destul de mare, care, practic, nu a fost acceptat de Comisia Europeană pentru a fi finanţat", a explicat Marius Chiper.

Potrivit acestuia, suma pentru reconstrucţia podului era în jur de 60 de milioane de euro.
"Am studiat mai multe variante şi era vorba de o sumă în jur de 60 de milioane de euro un pod nou la gabarit navigabil, o singură deschidere şi lungime de aproximativ 120 de metri. Dar să nu uităm că acolo sunt, odată, rampele de acces şi se ridică gabaritul la o înălţime de 14 metri deasupra albiei, ceea ce presupune o reconfigurare a zonei, presupune aproximativ 1,5 km sau chiar mai mulţi kilometri de viaduct, plus încă vreo doi kilometri de terasamente înalte, deci se complică mult. Staţia Grădiştea trebuie relocată, adică sunt complicaţii tehnice. Nu e doar podul simplu – şi nu am reuşit", a precizat el.

Marius Chiper a arătat că se va apela la o măsură de finanţare din cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM), care se numeşte "quick wins'', reabilitarea secţiei de cale ferată Bucureşti – Giurgiu la un standard de viteză sporită calificându-se pentru finanţare, în jur de 70 de milioane de euro, care va include şi refacerea podului de la Grădiştea.

"Acum am schimbat un pic abordarea. În cadrul POIM avem o măsură de finanţare care se cheamă 'quick wins' – 'câştiguri rapide' pentru infrastructură. Secţia Bucureşti-Giurgiu este în acest program ca fiind una pe care se acceptă investiţii de tipul quick wins şi am optat pentru varianta utilizării acestei resurse care este în jur de 70 de milioane de euro pentru a aborda un fel de reabilitare la standard de viteză sporită, îl denumim noi, adică la standardul de viteză de 120 km/oră, linie simplă a segmentului Bucureşti – Giurgiu. Noi ne-am gândit să lotizăm proiectul, iar în primul lot să facem podul, apoi, în funcţie de disponibilul de finanţare, să completăm acele lipsuri care au apărut din cauza neexploatării în timp a liniei – s-au distrus, s-au mai sustras tot felul de dispozitive din cale, iar linia s-a degradat în timp stând neutilizată şi fără mentenanţă. În aceşti 70 de milioane de euro noi ne propunem să deschidem circulaţia pe Bucureşti-Giurgiu cu pod, în condiţiile actuale. În faza a doua, ne propunem să reabilităm întreaga secţiune în sensul electrificării, dacă e cazul, şi al îmbunătăţirii caracteristicilor tehnice", a arătat acesta.

În ceea ce priveşte orizontul de timp pentru cele două faze, şeful CFR SA a avansat anul 2018.
"Pentru prima fază, noi am pregătit deja documentaţia pentru studiul de fezabilitate în varianta quick wins. Aici avem un termen redus, pentru că nu e complicat, nu facem foarte multe studii de teren, nu este o reabilitare majoră. Este podul, plus mici corecţii de suprastructură, şi noi sperăm ca în maximum 9 luni să avem studiul făcut, cu tot cu licitaţie, iar în prima parte a anului 2017 să dăm drumul la lucrare şi să ne încadrăm în 2 ani să construim podul şi să îl finalizăm undeva la sfârşitul lui 2018. Anul 2018 este un target. Poate nu este foarte optimist din punct de vedere al călătorilor din zonă, dar e realist. Mai mult nu se poate şi, după cum v-am spus, am fost nevoiţi de foarte multe ori să ne adaptăm, să schimbăm scenariile, ca să putem aborda această problemă", a explicat Marius Chiper.
Sursa: Agerpres