România are înregistrate 140 de castele pe lista monumentelor istorice aflate în Patrimoniul Cultural Naţional, dar prezenţa sa pe harta europeană a tranzacţiilor cu acest tip de proprietăţi este aproape invizibilă. Cel mai scump castel din România, scos la vânzare pe site-urile internaţionale de profil, este Bran, pentru care se cer 70 mil. dolari. Cu toate acestea, singurele tranzacţii imobiliare locale, din categoria monumentelor istorice, se fac cu palate domneşti sau conace boiereşti.

Castelul Bran din Braşov a fost restituit moştenitorilor în 2006. Dominic de Habsburg, noul proprietar, l-a scos imediat la vânzare pentru suma de 60 mil. euro. Autorităţile locale şi centrale  încearcă şi acum să găsească modalităţi prin care să reintre în posesia monumentului istoric.

Unul dintre cele mai mari puncte de atracţie turistică din România, castelul Bran este prezentat de agenţiile imobiliare străine ca fiind Castelul lui Dracula. Ca orice proprietate scoasă la vânzare sunt trecute şi specificaţiile imobilului. Astfel, castelul Bran are 57 de camere, este complet mobilat şi utilat, are sistem de alarmă, telefon şi garaj. Beneficiază de apropierea de pădure şi de grădina care îl înconjoară.

Pe locul doi ca valoare de vânzare este Palatul Ştirbei din Buftea pentru care se cere 11 mil. euro. Retrocedat în anul 2006, în prezentarea imobilului este specificat faptul că are patru nivele întinse pe o suprafaţă de 2.400 mp construiţi şi că beneficiază de privelişte la lac.

Întreţinere regească – 30.000 euro/an

Principalul motiv pentru care România nu este prezentă pe piaţă europeană a castelelor constă şi în faptul că majoritatea acestor obiective sunt lăsate în paragină sau transformate de-a lungul timpului în clădiri de utilitate publică. În judeţul Mureş, pe teritoriul căruia se găsesc cele mai multe castele, respectiv 21, moştenitorii evită să îşi revendice proprietăţile deoarece, în majoritatea cazurilor, au rămas doar ruinele. Totodată, costul de administrare al unei astfel de proprietăţi ustură buzunarele proprietarilor, a căror sânge albastru s-a diluat odată cu averea.

0-41677-muzeubanat.jpgCa exemplu, costul anual cu întreţinerea şi utilităţile Castelului Huniazilor din Timişoara, în care funcţionează Muzeul Banatului, ajunge anual la circa 30.000 de euro.

„Curentul ne costă în jur de 2.000 lei/lună, încălzirea alţi 7.000 lei/lună şi apa circa 500 lei/lună. La utilităţi se adaugă şi costurile de întreţinere ale clădirii, care se efectuează primăvara şi toamna, şi care se ridică la circa  10.000 lei/an. Acum castelul este în proces de reparaţii capitale din fonduri locale, de la Ministerul Culturii şi fonduri europene. Procesul de restaurare mai durează încă trei ani, timp în care doar o parte din muze este deschis publicului“, a declarat pentru capital.ro Dan Ciobotaru, directorul muzeului.

Castelanii alungaţi de Ceauşescu

0-41675-tiborkalnoky.jpgContele Tibor Kalnoky (foto)  s-a născut în 1966 în Germania şi şi-a recuperat domeniile moştenite din judeţul Covasna după căderea regimului ceauşescu. Acesta s-a întors în ţară după aproape un sfert de secol de exil în Germania şi a pus bazele unei circuit turistic ce include localităţile Micloşoara şi Valea Crişului, unde deţine două proprietăţi. Din 2006 oferă asistenţă în restaurarea şi administrarea proprietăţilor Prinţului Charles de Wales din satul Vişcri din Braşov. Alături de doctorul Andrei Stoicescu, contele Kalnoky a construit conacul Manoir du Lac din Mogoşoaia, acum scos la vânzare pentru suma de 1,35 mil. euro.

„Conacul de la Mogoşoaia cuprinde două locuinţe cuplate pentru că ne-am gândit la o familie cu două generaţii în care fiecare să aibă intimitatea sa. Am lucrat după o machetă realizată de mine şi definitivată de arhitectul Dragoş Neamţu. Conacul este promovat doar de o lună şi avem negocieri atât pentru închiriere, cât şi pentru vânzarea sa. Proprietatea a fost construită din fonduri proprii, fără a apela la credite bancare şi 0-41674-conacmanoirdulacmogosoaia.jpga fost definitivată în şapte ani“, a explicat Andrei Stoicescu.

La construcţia proprietăţii au participat tâmplari din Bucovina, meşteri artizani pentru acoperiş din Delta Dunării, zidari şi zugravi de fresce bisericeşti precum şi dulgheri din Maramureş.

Conacul poate fi închiriat pentru 3.840 de euro pe lună sau cumpărat pentru 1.300 de euro/mp de construcţie şi 390 euro/mp de teren.

Reşedinţa Elenei Lupescu, transformată în berărie

Castelul Elenei Lupescu, amanta şi mai apoi soţia regelui Carol al II-lea al României, se află pe lista monumentelor istorice. Palatul de 20 de camere al Elenei Lupescu a fost moştenit de fiul unui prieten al familiei Lupescu. După ce a trecut în proprietatea unui arhitect suedez, el a fost pierdut în urma unei licitaţii în favoarea actualului proprietar. Palatul a găzduit pentru o perioadă o bibliotecă muzicală de stat, care după retrocedare a fost evacuată. Anul trecut, Dragoş Petrescu, patronul berăriei Carul cu Bere din centrul istoric al Capitalei, a cumpărat proprietatea pentru 1,6 mil. euro.

„Castelul Elenei Lupescu a fost preluat de proprietarii Carul cu Bere care vor să îl transforme într-o berărie împreună cu Tuborg. Preţul de vânzare a fost de 1,6 mil. euro“, a spus Luminiţa Franc, reprezentantul agenţiei imobiliare Hirsh, care a intermediat tranzacţia şi care se ocupă şi de vânzarea conacului din Mogoşoaia.

Francezii vând castelele din cauza întreţinerii

Piaţa castelelor în Europa a devenit deja ceva obişnuit. Castelele medievale ocupă un loc important în oferta agenţiilor imobiliare europene datorită preţurilor de tranzacţionare extrem de atractive. Chiar dacă majoritatea ofertelor vin din partea unor persoane fizice care au moştenit aceste proprietăţi, sunt situaţii în care statul scoate la vânzare monumentele istorice din cauza costurilor de întreţinere prea mari. Un exemplu în acest sens îl reprezintă Franţa care cheltuieşte anual aproape 5 miliarde de euro pentru întreţinerea acestor clădiri.

Te-ar putea interesa și: