Deși cei care apelează la un limbaj trivial în spațiul public pot invoca libertatea de  exprimare, aceștia trebuie să știe că expresiile folosite nu pot prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a unei persoane și nici dreptul la propria imagine, iar sumele pe care pot ajunge să le plătească sub formă de daune morale pot ajunge și la 10.000 lei. O decizie recentă a Tribunalului Brăila obligă pârâtul să plătească reclamantei această sumă după ce acesta a postat pe Facebook mesaje și afirmații despre profilul moral al apelantei. 

 „În ceea ce privește sumele pe care pârâții le pot achita apelanților în situații similare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului prevede faptul că despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă reputației, având în vedere, totodată, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea și gravitatea atingerii aduse. Reclamantii se pot constitui parte civilă, iar pentru această trebuie să îndeplinească condițiile generale ale răspunderii civile delictuale: să existe prejudiciul, fapta ilicita, raportul de cauzalitate între fapta ilicita și prejudiciu, să existe vinovăția”, mai spune Cristian Deca.

 Astfel, la 31 mai 2016 a fost lansat Codul de Conduită referitor la discursul de ură în mediul online. Angajamentele pe care companiile IT și le iau astfel încât discursul de ură să nu fie răspândit sunt legate, între altele, de: aplicarea unor proceduri clare și eficiente de revizuire a discursurilor de ură în cadrul propriilor platforme, astfel încât acestea să poate elimina sau dezactiva accesul la astfel de conținut, revizuirea notificarilor valide privind discursul de ură în mai puțin de 24 de ore și dezactivarea acestuia, dacă este necesar, educarea utilizatorilor cu privire la tipul de conținut interzise și a celor acceptate în cadrul comunității, semnalarea conținutului care incită la violentă și promovarea acestora prin intermediul unor parteneriate cu ONG-uri, de exemplu, identificarea și promovarea inițiativelor noi care susțin programele educaționale referitoare la gândirea critică.  
  
 Combaterea comportamentului neadecvat în mediul online trebuie să reprezinte, în final, un efort continuu al tuturor părților implicate, deopotrivă utilizatori, autorități și companii IT, iar recomandarea specialiștilor Decalex este de a semnala orice abatere care poate aduce prejudicii asupra drepturilor fundamentale ale omului.