Să ne amintim de luna martie 2010. După mai multe săptămâni de consultări intense, convorbiri telefonice şi multe zile si nopti petrecute în reuniuni, tensiunea creştea în cadrul Eurogrupului, dar şi în relaţia cu partenerii nostri internaţionali. Cu toate acestea, printre europeni a predominat un sentiment de solidaritate: “înotăm împreună sau ne scufundăm împreună”.

Luna mai 2010. Eurogrupul a aprobat Greciei o schemă comună de împrumut  zona euro – Fondul Monetar Internaţional, condiţionată de implementarea hotărâtă a unui program credibil de ajustare pentru a readuce economia Greciei pe baze solide. Aceasta a reprezentat o soluţie importantă pentru a menţine stabilitatea financiară a zonei euro şi pentru a corecta dezechilibrele persistente ale Greciei.

August 2010. S-a încheiat prima analiza a implementării programului. Autorităţile din Grecia şi-au demonstrat hotărârea de a lua măsurile necesare –  drastice şi câteodată dureroase – pentru a pune capăt unei situaţii neviabile. Rezultatele sunt încurajatoare. Consolidarea fiscală progresează mulţumită pachetelor de ajustare totalizând aproximativ 8% din produsul intern brut al anului 2010. Şi reformele care ţin de guvernanţa fiscală au progresat, de exemplu măsurile pentru combaterea evaziunii fiscale. Reformele structurale avansează, de la cele care privesc piaţa muncii şi pensiile până la mediul de afaceri. O serie de reforme importante sunt implementate înainte de termen. Mai mult decât atât, înfiinţarea unui nou Fond de Stabilitate Financiară sporeşte rezistenţa sistemului financiar.

Cheia pentru recâştigarea credibilităţii

Uitându-ne în viitor, implementarea riguroasă a măsurilor convenite şi, acolo unde este posibil, depăşirea obiectivelor propuse (de exemplu în ce priveşte execuţia bugetară) este cheia pentru recâştigarea credibilităţii şi corectarea dezechilibrelor. Reformele structurale, inclusiv continuarea procesului de liberalizare şi dereglementare a mai multor sectoare, trebuie să continue pentru a facilita creşterea şi ocuparea, şi pentru a îmbunătăţi competitivitatea.

Programul de reformă al Greciei, ambiţios şi implementat în avans, se află pe drumul cel bun pentru a facilita revenirea la stabilitatea macroeconomică şi financiară, şi la o creştere mai puterenică şi mai echilibrată pe termen mediu. Implementarea lui hotărâtă ar trebui să întărească credibilitatea şi încrederea atât a cetăţenilor cât şi a investitorilor.

Demersurile de reformă din Grecia nu au eliminat toate îngrijorările

Sunt conştient ca demersurile de reformă din Grecia nu au eliminat încă toate îngrijorările legate de restructurarea datoriilor. Totuşi, consider aceste îngrijorări ca nefondate, din mai multe motive corelate.

În primul rând, deşi programul de reformă este fără îndoială ambiţios, dar în acelasi timp şi unul realist. Bazat pe un scenariu macroeconomic prudent (deci cu probabilitate de ameliorare a creşterii), dinamica unei datorii viabile reprezintă parte integrantă a planului de corectare fiscală. Atingerea ţintelor fiscale ale programului de reformă este facilitată de reformele structurale fiscale.

În al doilea rând, agenda mai largă a reformelor structurale cuprinsă în programul de ajustare contribuie la sporirea potenţialului de creştere pe termen mediu al Greciei, îmbunătăţind astfel dinamica sustenabilităţii datoriilor. În plus, reforma sistemului de pensii sporeşte viabilitatea pe termen lung a finanţelor publice.

Restructurarea datoriei ar avea efecte negative

În al treilea rând, cei care susţin restructurarea datoriei Greciei au tendinţa de a subevalua costurile economice şi politice de amploare ale unei astfel de măsuri. Restructurarea datoriei ar avea efecte negative severe asupra întregii economii şi asupra sistemului financiar din Grecia, cu consecinţe neprevăzute pentru întreaga zonă euro şi economie globală.

Costurile politice ar avea efecte negative nu numai asupra Greciei, dar şi asupra zonei euro şi a Uniunii Europene ca întreg. Ar avea un rezultat nedorit şi inutil care trebuie şi poate fi evitat.

În timp ce creşterea credibilităţii nu se poate realiza peste noapte, suntem în aceste momente martorii unei modificări graduale de percepţie a pieţelor faţă de Grecia. Sunt încrezător că percepţia asupra riscurilor se va îmbunătăţi pe măsură ce programul de ajustare înaintează. Acest lucru ar trebui să pregătească terenul pentru ca, în final, să se revina în mod sistematic pe pieţe. Aceasta va diminua temerile că beneficiile programului de reformă ar putea fi anulate de o posibilă restructurare a datoriilor.

Slăbiciuni în guvernanţa economică a Uniunii Europene

Dintr-o perspectivă mai largă, criza datoriilor suverane în general, şi cazul Greciei în special, au dezvăluit slăbiciuni sistemice în guvernanţa economică a Uniunii Europene. Trebuie să învăţăm din lecţiile crizei recente şi să combatem punctele slabe pentru a evita crize similare în viitor.
 
Propunerile ambiţioase ale Comisiei Europene pentru a întări guvernanţa economică vor spori supravegherea fiscală preventivă, vor crea un cadru pentru combaterea dezechilibrelor macroeconomice aflate în stadiu incipient şi, ca o ultimă soluţie în cazul eşuării măsurilor preventive, vor crea un mecanism robust de soluţionare a crizelor. Până la sfârşitul lunii septembrie intenţionez să propun un pachet legislativ privind reforma guvernanţei economice.

Criza din Grecia nu a reprezentat doar un punct de cotitură în dezvoltarea economică a ţării, ci a oferit şi un stimul necesar combaterii punctelor slabe structurale ale guvernanţei economice a Uniunii Europene şi a zonei euro. Sunt sigur ca acest lucru va face Uniunea Economică şi Monetară mai funcţională şi mai robustă, iar Uniunea Europeană va ieşi astfel mai puternică din criza.

Olli Rehn este comisarul european însărcinat cu portofoliul afacerilor economice şi monetare.