Organizația Mondială a Sănătății a declarat că poluarea aerului reprezintă o urgență majoră de sănătate publică, provocând anual milioane de decese premature. Aerul poluat contribuie la 7 milioane de decese premature în fiecare an și poate crește amenințarea reprezentată de COVID-19, scrie Forumul Economic Mondial pe site-ul său.

Potrivit FEM, 9 din 10 oameni din lume, în special cei care trăiesc în orașe mari, respiră aer care nu respectă standardele de sănătate ale OMS. Respirarea aerului toxic poate afecta sistemul imunitar și contribuie la un risc crescut de afecțiuni cronice de sănătate. Persoanele expuse la o calitate proastă a aerului sunt mai susceptibile la amenințarea COVID-19.

„Poluarea aerului este una dintre cele mai mari probleme de sănătate publică cu care ne confruntăm astăzi”, a declarat dr. Maria Neira, șefa departamentului de sănătate publică și mediu al OMS. „Expunerea pe termen lung la poluare va afecta sistemul imunitar și, prin urmare, îi poate face pe oameni mai susceptibili la orice tip de boli respiratorii. Iar COVID-19 este o boală respiratorie”, explică ea.

Poluarea aerului ia mai multe forme

Poluarea aerului ia mai multe forme. Sursele naturale de poluare includ incendiile, polenul și vulcanii, dar multe dintre particulele toxice pe care le respirăm sunt generate de activitatea umană.

Mai precis este vorba de creșterea animalelor și arderea combustibililor solizi pentru gătit. În aceeași măsură, la poluare contribuie și arderea combustibililor fosili pentru a genera energie electrică, transporturile sau alte nevoi energetice.

Particulele minuscule din aceste surse, cunoscute sub numele de particule în suspensie, sunt suspendate în aer, fiind apoi inhalate în plămâni.

Cancer pulmonar, pneumonie, astm, bronșită, tulburări neurologice

Deși estimările diferă, datele OMS arată că poluarea aerului exterior cauzează anual 4,2 milioane de decese premature, iar respirația aerului toxic din interior ucide alte 3,8 milioane de oameni. Inhalarea de particule are un impact asupra sistemului respirator, ceea ce poate duce la afecțiuni precum cancer pulmonar, pneumonie, astm și bronșită.

Tot mai multe dovezi științifice asociază slăbirea sistemului imunitar cu poluarea aerului și cu o amenințare crescută din cauza COVID-19. Dar prooblemele nu se opresc aici.

„Știm acum că aceste particule toxice vor ajunge în plămânii noștri, de acolo în fluxul sanguin și apoi la sistemul cardiovascular”, spune dr. Neira.

Prin urmare, se înregistrează un număr tot mai mare de boli de inimă, tulburări neurologice, accidente vasculare cerebrale și probleme ale sistemului reproducător.

Ce se mai poate face pentru a reduce poluarea

Răspunsul ar fi renunțarea la arderea combustibililor fosili și trecerea la surse mai curate de energie, spune dr. Neira.

Legislația poate ajuta țările să aplice liniile directoare ale OMS privind calitatea aerului. Iar factorii de decizie pot face schimbări pentru a introduce sisteme de transport public mai curate, a reduce utilizarea mașinilor private și a promova utilizarea eficientă a energiei în clădiri.

Neira spune că oamenii ar trebui să ceară celor care îi conduc măsuri urgente pentru a aborda poluarea aerului, la nivel politic, și a se asigura că există sisteme de monitorizare a calității aerului pe care îl respiră în fiecare zi.

„Abordarea cauzelor schimbărilor climatice va aduce beneficii enorme în reducerea cauzelor poluării aerului, contribuind astfel la sănătatea noastră”, spune ea.