La aceste întrebări a încercat să răspundă emisiunea Capital TV, difuzată vineri de postul B1.

"Offshore" înseamnă "departe de ţărm", în trecut neguţătorii preferau să nu facă tranzacţiile chiar la ţărm, pentru a plăti taxe cât mai mici şi de aici vine denumirea, a explicat Gabriel Sincu, director executiv la compania de consultanţă financiară EY România.

"Nimeni nu ne interzicem să ţinem banii în afara graniţelor ţării. Întrebarea este cum am obţinut acei bani şi de ce vrem să îi ţinem departe de ochii lumii", a spus Sincu.

El a precizat că din acest punct de vedere nu se poate pune semnul egalităţii între Panama, pe de o parte, şi Cipru sau Luxembourg, pe de altă parte, deşi uneori şi aceste ţări europene sunt considerate paradisuri fiscale.

"Paradisul fiscal (precum Panama – n.r.) are un sistem pe care practic nu îl înţelege nimeni, nu are comunicare în privinţa sumelor vehiculate. Plăteşti o sumă fixă la început de an şi la revedere. În Cipru şi Luxembourg  avem impozit pe profit, pe TVA. Elveţia a trebuit să deschidă uşa şi să dea informaţiile necesare ca să nu intre pe lista paradisurilor fiscale", a arătat Gabriel Sincu, referindu-se la faptul că atunci când unele persoane erau bănuite de a fi depozitat bani ilegali în bănci elveţiene, anchetatorii americani au primit informaţii pe această temă.

Reprezentantul EY a menţionat că e exclus ca un client de-al companiei să apeleze la astfel de practici. "Clienţii noştri nu au ce căuta acolo, pentru că asta înseamnă ilegalitate, spălare de bani. Avem o selecţie dură, departamentul de risc îmi spune dacă pot lucra sau nu cu un anumit client", a afirmat Sincu.

"Dacă ai o firmă în Panama, aceasta ar putea să funcţioneze ca un soi de prezumţie de vinovăţie?" – a întrebat Claudiu Şerban, realizatorul emisiunii. "Cam da", a răspuns Gabriel Sincu.

Prezent în emisiune, profesorul de economie Dan Armeanu a enumerat cele trei elemente care definesc un paradis fiscal, în viziunea OECD: lipsa impozitării (sau impozitare foarte mică, spre zero); lipsa de transparenţă; lipsa de raportări.

Armeanu a amintit că la modă în SUA este aşa-numita fiscalitate inversă: marile companii fuzionează cu companii din Irlanda, sau alte ţări cu taxare scăzută şi îşi transferă  baza fiscală acolo, ca să plătească impozite mai mici.

"Dar preşedintele Barack Obama a luat atitudine şi apoi o multinaţională a renunţat la o astfel de modalitate. Cât de moral este ca firmele mici, care într-adevăr beneficiază de climatul economic american, să plătească taxe în SUA, iar cele mari să contribuie în altă ţară?" – a întrebat Dan Armeanu.

Profesorul de economi crede că offshore-urile reprezintă "o modalitate prin care se pot albi câştigurile" şi critică faptul că "avem un număr mare de bănci din UE care sunt campioane la deschiderea de firme în Panama".