Candidatii UE isi protejeaza terenurile

Cetatenii straini au ajuns proprietari de terenuri agricole si in Romania, cu toate ca prin Constitutie acest lucru este interzis. Ei au reusit sa devina proprietari indirect, prin societati comerciale, prin obtinerea dublei cetatenii sau printr-un cetatean roman de incredere. In privinta suprafetelor cumparate mascat nu exista statistici, singurele date referindu-se la strainii care au obtinut cetatenia romana. Potrivit Ministerului Agriculturii, 3.699 de cetateni straini au cumparat 22.000 ha.

Cetatenii straini au ajuns proprietari de terenuri agricole si in Romania, cu toate ca prin Constitutie acest lucru este interzis. Ei au reusit sa devina proprietari indirect, prin societati comerciale, prin obtinerea dublei cetatenii sau printr-un cetatean roman de incredere. In privinta suprafetelor cumparate mascat nu exista statistici, singurele date referindu-se la strainii care au obtinut cetatenia romana. Potrivit Ministerului Agriculturii, 3.699 de cetateni straini au cumparat 22.000 ha. „Romania a solicitat o perioada de tranzitie de 15 ani de la data aderarii pentru liberalizarea regimului dobandirii de terenuri agricole pentru cetatenii straini”, spune Valeriu Steriu, secretar de stat in cadrul Ministerului Agriculturii. Pana acum, zona Banatului este „coplesita” de investitori italieni, parte dintre ei lucrand terenul, dar, din pacate, exista suprafete intinse, cumparate de cetateni straini, dar care nu sunt cultivate. „Pe acestia nu-i putem numi investitori, ci speculanti. Abia asteapta ca Romania sa adere la UE, moment in care, cu certitudine, multi fermieri occidentali vor veni sa produca in tarile recent integrate, iar in aceste conditii pretul va creste”, considera Steriu. Nimeni nu este in masura sa spuna cu cat ar creste pretul dar, potrivit unor studii, este vorba de cresteri de trei, patru ori. Cum spuneam, fiecare tara incearca sa intarzie momentul in care strainii sa poata cumpara terenuri. „Spre exemplu, Polonia a solicitat o perioada de interdictie de sapte ani, pentru partea estica, si 12 ani, pentru partea vestica”, precizeaza Valeriu Steriu. Toate aceste conditii puse de statele candidate nu sunt pe placul Uniunii Europene, replica lui Franz Fishler, comisar european, fata de interpelarea Poloniei vizand alocarea pentru statele candidate a unei finantari reduse, este elocventa: „Voi nu faceti discriminari cand interziceti cetatenilor occidentali sa cumpere terenuri agricole?”.
Interesul fermierilor vestici pentru terenurile din tarile candidate este determinat, in primul rand, de calitate. „In Olanda s-a ajuns in situatia contingentarii cantitatii de azot pe care ai voie sa o folosesti, in timp ce pamanturile, cel putin din Romania, nu au astfel de probleme”, spune Steriu.
In afara de calitate, si pretul ii determina pe fermierii vestici sa se orienteze catre tarile candidate. Astfel, in 1998 pretul unui hectar de teren arabil a variat intre 1.638 euro/ha in Suedia si 24.869 euro /ha in Olanda. In privinta pajistilor, pretul a variat intre 2.287 euro/ha in Franta si 24.914 euro/ha in Olanda, potrivit informatiilor Ministerului Agriculturii.