Semnal de alarmă de la OMS. Organizația face apel la reducerea utilizării combustibililor fosili, în contextul în care 99% din populaţia lumii respiră aer poluat şi nesănătos, scrie DPA.

Menționăm faptul că anunțul venit de la OMS area la bază concluziile unei combinaţii de imagini satelitare din întreaga lume şi date colectate în mii de oraşe, a explicat pentru media doctor Sophie Gumy, de la Departamentul pentru mediu, schimbări climatice şi sănătate al OMS.

Astfel, OMS indică într-un raport că un număr record de peste 6.000 de zone urbane din 117 ţări monitorizează în prezent calitatea aerului. Aceasta reprezintă “aproximativ 80% din populaţia urbană mondială de astăzi”, a spus Gumy.

Pe de altă parte, aceşti locuitori încă respiră niveluri periculoase de particule fine şi dioxid de azot, populaţiile care trăiesc în ţările cu venituri reduse şi medii fiind cele mai expuse.

Număr fără precedent de decese înregistrate

La rândul său, directoarea Departamentului pentru mediu precizează că având în vedere faptul că lumea a supraviețuit în fața pandemiei nu este normal ca milioane de decese să continue.

„După supravieţuirea unei pandemii, este inacceptabil să se înregistreze în continuare şapte milioane de decese care pot fi prevenite şi pierderea evitabilă a nenumăraţi ani de sănătate bună ca urmare a poluării aerului”, a declarat doctor Maria Neira, directoare a Departamentului pentru mediu, schimbări climatice şi sănătate al OMS.

Totodată oficialul OMS a mai adăugat și că sunt multe investiții consacrate unui mediu poluat. „Prea multe investiţii sunt în continuare consacrate unui mediu poluat, mai degrabă decât în aer curat şi sănătos”, a notat ea.

O reacție a venit și de la directorul general al OMS. Acesta susține că este nevoie de sisteme energetice mai curate, dar și mai sănătoase pentru ca populația să fie protejată.

“Preocupările energetice actuale subliniază importanţa accelerării tranziţiei către sisteme energetice mai curate şi mai sănătoase”, a declarat directorul general al OMS, doctor Tedros Adhanom Ghebreyesus, citat într-un comunicat.

Semnal de alarmă de la OMS

Acesta a mai abordat și subiectul prețurilor în cazul combustibililor fosili, dar provocările cu care se confruntă sănătatea la nivel mondial.

“Preţurile ridicate ale combustibililor fosili, securitatea energetică şi urgenţa de a aborda provocările duble în materie de sănătate ale poluării aerului şi schimbărilor climatice subliniază nevoia urgentă de a progresa mai rapid către o lume mult mai puţin dependentă de combustibilii fosili”, a mai spus el

OMS mai precizează și că aproximativ 4.000 de localităţi din 74 de ţări colectează date despre dioxidul de azot de la nivelul solului. Pe de altă parte, doar aproximativ un sfert dintre locuitorii acestor zone respiră concentraţii medii anuale de dioxid de azot conforme cu liniile directoare ale OMS.

Efectele dioxidului de azot asupra organismului

În ceea ce privește reacțiile adverse asupra organismului, dioxidul de azot este asociat cu afecţiuni respiratorii, în special cu astmul bronşic, şi conduce la simptome precum tuse, respiraţie şuierătoare sau dificultăţi de respiraţie, spitalizări şi vizite la departamentele de urgenţe medicale.

Menționăm faptul că actualizarea include şi măsurători ale particulelor din aer cu un diametru egal sau mai mic de 10 microni (PM10) sau 2,5 microni (PM2,5). Aceste două grupe de poluanţi provin în principal din activităţile umane asociate arderii combustibililor fosili.

OMS a mai constat în cele 117 ţări care monitorizează calitatea aerului și o calitatea a aerului în 17% dintre oraşele ţărilor cu venituri mari sub liniile directoare ale OMS privind calitatea aerului în ceea ce priveşte PM2,5 sau PM10.

De cealaltă parte, în ţările cu venituri mici şi medii, calitatea aerului în mai puţin de 1% din oraşe este conformă cu pragurile recomandate de OMS. Organizația trage un semnal de alarmă în acest sens și subliniază faptul că particulele în suspensie sunt capabile să pătrundă adânc în plămâni şi în fluxul sanguin, provocând mai ales probleme cardiovasculare, cerebrovasculare şi respiratorii.