La 50 de ani de la implementarea Planului Extins de Vaccinare, în anumite regiuni din Europa se observă o reapariție bruscă a bolilor prevenibile prin vaccinare. Propaganda anti-vaccin a contribuit la scăderea acoperirii vaccinale.
Epidemia de rujeolă înregistrează o creștere continuă a numărului de persoane afectate în fiecare zi. Ea vine în urma unei perioade de „adormire” între anii 2020 și 2022, când circulația și contactul social au fost reduse, iar purtarea măștii ne-a oferit o protecție suplimentară. Aceasta este doar una dintre provocările cu care ne confruntăm în prezent.
Este important să înțelegem că această situație poate să apară și în cazul altor boli pentru care există vaccinuri disponibile de zeci de ani. Ele au salvat milioane de vieți, dar astăzi sunt supuse, inexplicabil, unor îndoieli.
50 de ani de la implementarea PEV
În 2024, se împlinesc 50 de ani de la implementarea Programului Extins de Vaccinare (PEV). Această inițiativă de imunizare de rutină a salvat și a îmbunătățit nenumărate vieți.
„În prezent vaccinările recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în cadrul PEV sunt vaccinarea împotriva: tuberculozei, tetanosului, difteriei, tusei convulsive, hepatitei B, infecțiilor cu Haemophilus influenzae tip B, infecțiilor pneumococice invazive, rujeolei și rubeolei, infecțiilor rotavirale, infecțiilor cu HPV și împotriva COVID-19.
Există și vaccinuri recomandate în anumite situații, de exemplu împotriva febrei galbene, meningitei meningococice, encefalitei japoneze, holerei”, se arată în analiza de situație realizată de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) și publicată pe site-ul Direcției de Sănătate Publică Olt cu ocazia Lunii Naționale de Informare despre Vaccinare.
Calendarul de vaccinare pentru copii în România
Iată, în imaginea de mai jos, lista completă de vaccinuri care se administrează copiilor până la 14 ani. Ele protejează de boli grave, precum:
- Rujeola, care poate cauza orbire, encefalită sau chiar deces;
- Virusul urlian, care poate duce la meningită virală;
- Rubeola;
- Tetanosul;
- Poliomielita, care poate duce la paralizie ireversibilă;
- Febră galbenă, boală hemoragică virală acută.
Totul începe chiar în primele 24 de ore de la naştere, cu vaccinul hepatitic B, şi continuă cu vaccinul de tip Calmette Guerrin (BCG), în primele 2-7 zile după naştere. Apoi urmează alte vaccinuri până la împlinirea vârstei de 14 ani.
Ce este Programul Extins de Vaccinare?
Înființat în anul 1974, Programul Extins de Vaccinare viza inițial șase boli. Recomandările actuale privind vaccinarea includ un program care cuprinde 10 antigene pentru toate țările, cu antigene suplimentare recomandate pentru anumite regiuni și pentru unele populații cu risc ridicat.
Pe parcursul timpului, vaccinarea a demonstrat că reprezintă cel mai valoros instrument de acțiune pentru menținerea sănătății globale. Aceasta a contribuit la eradicarea variolei și la controlul răspândirii poliomielitei, difteriei și rujeolei.
„Datorită eforturilor de vaccinare din întreaga lume, copiii sunt capabili să meargă, să se joace, să danseze și să învețe. Copiii vaccinați se descurcă mai bine la școală, cu beneficii economice care se răspândesc în comunitățile lor. Astăzi, vaccinurile sunt estimate a fi unul dintre cele mai rentabile mijloace de promovare a bunăstării globale.
Acţionează ca un scut protector, menţinând în siguranţă familiile şi comunităţile. În pofida acestor beneficii de lungă durată, absorbția vaccinurilor este scăzută”, au explicat specialiștii INSP.
Acoperirea vaccinală a scăzut în perioada pandemiei de COVID-19
În prezent, gradul de acoperire vaccinală se situează în jurul valorii de 85%. O cifră care, deși departe de idealul de peste 95%, consolidează vaccinarea ca fiind cea mai eficientă metodă de intervenție în comparație cu alte strategii de sănătate publică.
Totuși, acoperirea vaccinală este inegală, cu anumite regiuni expuse la riscul real de reapariție a unor boli care fuseseră ținute sub control timp de zeci de ani.
Un moment crucial în evoluția vaccinării a fost pandemia. Specialiștii depun eforturi considerabile pentru a recupera decalajul generat în perioada 2020-2022. Atunci, vaccinarea a fost afectată de restricții, iar încrederea în acest proces a scăzut.
„În cursul anului 2022, aproximativ 84% dintre sugarii din întreaga lume (110 milioane) au primit 3 doze de vaccin diftero-tetano-pertussis (DTP3), protejându-i împotriva bolilor infecțioase care pot provoca boli grave și dizabilități sau pot fi fatale.
Aceste cifre globale ascund însă o diferență semnificativă între țări în funcție de nivelul economic, țările cu venituri mici rămânând în urmă”, arată analiza INSP.
