Uniunea Europeană pune la dispoziție fonduri celor care vor să le acceseze, iar Buzăul este cel care s-a bucurat de 80 de milioane de euro. Proiectele nu se opresc însă aici, edilul municipiului susținând că mai sunt proiecte europene până în 2024.

Mai exact, otrivit primarului, în municipiul Buzău există proiecte europene în valoare de circa 200 de milioane de euro până în 2024, iar pentru exercițiul financiar 2014-2020 Buzăul se laudă că s-a clasat pe locul 7 la nivel național, atrăgând 80 de milioane de euro, proiecte care sunt în derulare.

Totodată, acesta a mai adăugat că nu a făcut altceva decât să urmeze exemplul lui Ili Bolojan.

„Am încercat și eu să fac ceea ce a făcut și Ilie Bolojan la Oradea”, spune franc Constantin Toma, primarul municipiului Buzău, pentru Digi24. 

În același timp, Constantin Toma a mai adăugat că s-a inspirat de la modelul Oradea și de asemenea s-a consultat și cu fostul primar, deși fac parte din partide diferite. El a mai susținut că atragerea de fonduri europene reprezintă un obiectiv prioritar. De altfel, banii de la Bruxelles reprezintă șansa autorităților de a aduce schimbări.

Bulevardul Eroilor este una dintre principalele artere din oraș. Acesta a fost reabilitat printr-un proiect cu fonduri în valoare de 18,6 milioane de euro. Are biste de biciclete, cabluri coborâte și iluminat cu leduri.

„Pe fonduri europene am reușit să prindem aceleași lucruri. Respectiv: piste de biciclete, să avem toate cablurile coborâte sub trotuar, nu e niciun cablu, iluminat cu leduri”, detaliază primarul Constatin Toma.

Totodată, acesta a mai promis buzoienilor alți 18km de piste de biciclete, dar și pistă specială pentru autobuze.

„Vom avea 18 km de piste de biciclete pe cele 3 străzi mari ale Buzăului. Vom avea și pistă specială pentru autobuze. Avem pe această axă 13 autobuze electrice deja contractate. Tot proiectul este 18,6 milioane de euro”, arată primarul.

El a mai adăugat că fondurile europene ajută la reducerea costurilor și aduc și venituri suplimentare municipiului.

„Fondurile astea europene trebuie să ne ajute să ne reducem și costurile, dar să ne aducă și venituri suplimentare pentru că nu putem trăi numai din ce încasăm de la firme și de la populație”, punctează Constantin Toma.

Centrul Buzăului va fi de nerecunoscut

În ceea ce privește centrul municipiului, primarul promite că acesta va fi de nerecunoscut. Mai exact, potrivit acestuia, șoseaua pe care trec acum zilnic mii de mașini va deveni pietonală printr-un proiect în valoare de 6 milioane de euro.

„Ultimul proiect pe fonduri europene care a fost semnat a fost reabilitarea pieței Dacia din Buzău, practic este centrul minicipiului Buzău. Noi nu aveam un centru adevărat. Este un proiect frumos care va atrage multă lume aici”, a adăugat edilul.

Totuși, modificările care vor fi aduse vor atrage și probleme, în contextul în care mulți cetățeni nu vor mai putea circula prin acea zonă.

„Cel puțin la început vom avea și ceva neplăceri pentru unii dintre cetățenii Buzăului, în sensul în care vom întrerupe în totalitate traficul auto pe această zonă. Va fi o zonă pietonală, pentru că am definit centrul vechi al Buzăului, Palatul Comunal, respectiv sediul primăriei, str. Cuza Vodă și o altă zonă care este în reabilitare, zona Bazarului, unde vom avea un al doilea sediu al Primăriei”, a explicat Constantin Toma.

„Durează foarte mult verificarea documentațiilor tehnice din momentul în care noi depunem proiectele europene, durează foarte mult evaluarea proiectelor europene și simțim nevoia unor proceduri în cadrul Ministerului Dezvoltării, în sensul în care această evaluare să se desfășoare mult mai repede. De la momentul ideii, până la momentu implementării pot trece 4 sau 5 ani. (Asta ține de autoritățile din România?) Sigur că da. Ghidurile le facem aici, tot ce înseamnă evaluarea proiectelor europene, semnarea contractelor sunt atributele statului român”, arată Luminița Colțeanu, reprezentant al Direcției Fonduri Europene din cadrul Primăriei.

Premieră în domeniul educației, la Buzău

Pe lângă investițiile făcute în domeniul infrastructurii, primarul Buzăului anunță și o premieră în domeniul educației. Este vorba despre Școala Generală numărul 11, unde autoritățile au implementat proiectul „Școala circulară”.

Mai exact, noul concept presupune utilizarea resurselor naturale şi reducerea pierderilor şi a costurilor. Astfel, apa meteorică va fi colectată şi reutilizată, energia electrică va fi produsă cu ajutorul panourilor fotovoltaice, iar deşeurile vor fi colectate selectiv.

„Toată apa de ploaie din această școală, de pe clădiri, de pe trotuare, se adună în trei bazine, două subterane și un bazin suprateran, pentru că peste tot de ploaie, merge în canalizarea orașului, acolo se amestecă cu apa uzată și merge în stația de epurare. Prețul metrului cub de apă de ploaie este egal cu prețul, în factura către populație, egal cu prețul apei uzate. Foarte scump”, explică edilul.

Acesta a mai adăugat că apa va fi colectată și pentru incendiu și va fi folosită inteligent.

„Am ales acest model, să adunăm apa de ploaie în bazine și să o folosim inteligent. Facem și economii. În această școală, apa de ploaie este folosită pentru irigații, într-o seră didactică, dar și aici se va planta o grădină, pentru apa menajeră, după ce este tratată. Adunăm apa de ploaie și într-un bazin special pentru intervenții în caz de incendiu. Doamne ferește! Este acea obligație pe care ne-o luăm în fața ISU”, arată Constantin Toma.

Totodată, edilul susține că există deja un proiect de fonduri europene și pentru reablitarea corpului doi al școlii.

„Avem un proiect pe fonduri europene pentru reabilitarea energetică a corpului doi al școlii. Au fost schimbate tâmplăria, ferestrele, a fost reabilitată instalația electrică, au fost înlocuite corpurile de iluminat cu corpuri cu consum mic de energie, pe led, se va anvelopa clădirea, a fost reabilitată instalația pentru încălzire, avem o centrală termică nouă care deservește întreaga școală”, enumeră directorul școlii.

„Școala circulară este o școală pilot, deocamdată, pe care încercăm să o extindem la nivelul întregului municipiu Buzău, pentru că am preluat elemente din ce înseamnă tranziția verde, de la economia circulară, la economia lineară și în acest concept avem gestiunea selectivă a deșeurilor pe nouă fracții. Copiii trebuie să învețe de aici, de la școală, cum se face această gestiune, astfel încât atunci când ajunge acasă să își educe și părinții și bunicii și să pună hârtia la hârtie, plasticul la plastic, biodegradabil la biodegradabil”, explică primarul.

„O altă axă a fost aici, toată energia electrică este produsă prin panouri fotovoltaice și toți consumatorii sunt consumatori prietenoși cu mediul. Tot iluminatul este pe bază de leduri. Ne-am dus și pe o altă axă, care înseamnă gestiunea apei de ploaie. Acum, în România, toată apa de ploaie se duce la canalizare, nu avem un sistem separat apă de ploaie – apă uzată, prețul apei de ploaie este egal cu prețul apei uzate, plătim mult mai mult. În același timp, avem nevoie de apă și în pânza freatică și în lanuri, iar în această școală toată apa de ploaie se adună în bazine subterane și supraterane din care se irigă o seră didactică, avem rezerva de apă pentru intervenția la incendii, dar utilizăm și apa în rețeaua de apă menajeră. Școala nu mai plătește niciun metru cub de apă uzată, fiind prețurile egale”, rezumă Constantin Toma.

Blocurile din Buzău, reablitate cu 26 de milioane de euro

Infrastructură reablitată, premieră în educație, dar și eficientizarea energetică a clădirilor din municipiu sunt planurile primarului din Buzău. Acesta a anunțat că 20 de blocuri au fost deja reabilitate cu 6 milioane de euro, iar alte 130 de blocuri de locuințe vor fi reabilitate cu fonduri in valoare de 20 de milioane de euro.

În ceea ce privește celebra vilă „Albatros” din Buzău, construită la sfârşitul secolului al XIX-lea și care a aparținut fostului prim-ministru Alexandru Marghiloman, aceasta a fost restaurată tot cu fonduri europene, prin Programul operaţional regional 2007-2013.

„Ne aflăm în livingul Vilei Albatros, în Buzău, care cândva i-a aparținut lui Alexandru Marghiloman. Noi l-am transformat într-un studio, în care săptămână de săptămână facem o emisiune care se numesțe Live Night. Avem niște prieteni artiști, avem un band, toți sunt adolescenți și toți au participat la concurs. Noi aici, unde ne plimbăm acum, aici, sâmbătă de sâmbătă, ne petrecem serile și proiectul nostru, aici cântăm, facem teatru, cântăm și povestim.

Când am venit aici în octombrie era un spațiu gol, impersonal, iar noi, cu un buget restrâns, am căutat să reproducem livingul așa cum era odată. Am căutat să facem un hub cultural pentru tineri, în special. M-a sunat domnul primar și mi-a zis sî îl ajut să facem ceva din punct de vedere cultural aici. Am spus că da, vreau să ajut și vreau să facem Buzăul un oraș care să fie pe harta culturală a României”, povestește Mircea Anghel, regizor și consilier la Primărie.

Totodată, edilul susține că spitalul Brătianu, a fost și el transformat în muzeu. Clădirea, care a funcționat după al Doilea Război Mondial ca secție a Spitalului Județean, nu mai îndeplinea criteriile impuse de lege, așa că a fost abandonată. Dar Consiliul Județean o transformă acum într-un complex muzeal, printr-o investiție de 5 milioane de euro, dintre care mai bine de 4 milioane, bani de la Bruxelles. Lucrările ar urma să fie gata până în luna octombrie.

„Am avut o șansă pentru că am avut posibilitatea să o reabilităm pe fonduri europene, chiar dacă au fost mai multe cutume pe care a trebuit să le rezolvăm. Acum am reușit să redăm această clădire. Nu mai putem să păstrăm obiectul de activitate, ca și spital, singura posibilitate a fost să o încadrăm într-un complex muzeal care face parte din Muzeul Județean Buzău, explică Petre Emanoil Neagu, președintele Consiliului Județean Buzău.

„Aici va fi practic un complex muzeal, vor fi spectacole, o să fie expoziții de artă, mici spectacole culturale, întâlniri, mese rotunde cu cei de la școală, o să implicăm și inspectoratul școlar, unde vor fi diverse activități. Clădirea va fi reamenajată exact ca atunci când a fost construită, în perioada interbelică. Nici mie nu îmi vine să cred că putem să reabilităm această clădire”, spune președintele CJ Buzău. „Aici, în această curte, practic era abandonată, aici vom amenaja o grădină publică, ca să putem să integrăm în promenada municipiului Buzău”, a declarat Mircea Vasile, șef de șantier, pentru sursa citată.

Cea mai mare colecție de telefoane, la Buzău

Muzeul de la Buzău adăpostește și cea mai mare colecție de telefoane din țară. Toate piesele sunt valoroase și există săli în care vizitatorii pot testa realitate virtuală sau pot învăța noțiuni de cultură generală.

„Valoroase sunt toate, însă există trei piese în această sală care sunt în categoria tezaur național. Acest telefon de la 1898, un Ericsson. Ce este interesant și ce atrage la această colecșie este faptul că toate telefoanele sunt funcționale, după care avem un alt model de telefon LUPEST, 1921.

Acolo în spate este un telefon produs în România, 1950, despre care registrele noastre spun că a fost achiziționat de la secretarul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Este un telefon de serie limitată. Acelea sunt centrale telefonice și jos sunt telefoane militare”, explică managerul.

Alte săli îi invită pe vizitatori să testeze realitatea virtuală sau să învețe noțiuni de cultură generală și informații despre obiceiurile și tradițiile românești, chiar și dansuri din zona Buzăului.

„Absolut toate echipamentele, tot ce vedeți în muzeu este realizat pe fonduri europene”, a declarat managerul.

De menționat este faptul că, în Buzău, turismul constituie un domeniu de importanță strategică și o ramură prioritară a economiei. Mai exact, banii proveniți din turism pot ajuta comunități întregi să se dezvolte, iar șansa o reprezintă finanțările europene, atât pentru autorități, cât și pentru mediul privat.