Anterior, Orban a argumentat decizia Guvernului de promovare a acestei legi prin dorinţa de a permite cetăţenilor să-şi aleagă primarii printr-un sistem care să confere legitimitate celor aleşi – 50 la sută plus 1 dintre alegătorii prezenţi la urne. El a mai afirmat că legea existentă în 1992 era mai aproape de exigenţele democratice. La finalul şedinţei de plen, preşedintele Camerei Deputaţilor Marcel Ciolacu a declarat, ironic: ”Îmi pare rău că, procedural, nu pot auzi şi argumentele doamnei vicepremier de ce a modificat legea”. Ciolacu a făcut aluzie la faptul că în 2011 Raluca Turcan a voat pentru alegerea primarilor într-un tur de scrutin, scrie news.ro.

Anunţul premierului

”Am văzut că PSD a anunţat că depune o moţiune de cenzură. Sincer, nu înţeleg motivele acestei moţuni de cenzură. M-am uitat pe rezultatele legrilor locale din 2016, care, trebuie să ştiţi, peste 1.500 dintre primarii care au câştigat alegerile au câştigat cu 50 plus 1. Voi ar trebui să susţineţi acest sistem de alegere sau poate vă este frică că aceşti primari nu şi-au făcut treaba în comunităţi, că aceşti primari au fost afectaţi de guvernarea dezastruoasă pe care aţi adus-o ca o năpastă pe capul românilor. Poate aceşti primari nu mai au capacitatea să ia 50% plus 1 deşi aţi pompat toate resursele, fără număr, de la bugetul de stat”, a declarat premierul.

Premierul Ludovic Orban a anunţat, la începutul şedinţei de Guvern din 16 ianuarie, decizia de asumare a răspunderii Guvernului pentru modificare Legii Alegerilor locale, pentru a reveni la alegerea primarilor în două tururi de scrutin.

Proiectul, care modifică Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, are ca principală prevedere modificarea Articolului 101 din Legea alegerilor locale, stabilind că este declarat ales primar candidatul care a întrunit majoritatea de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate, iar dacă niciunul dintre candidaţi nu a obţinut majoritatea de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate, fapt care se va consemna în procesul-verbal încheiat de biroul electoral de circumscripţie, se organizează un al doilea tur de scrutin, inclusiv  în caz de balotaj între candidaţi.
La al doilea tur de scrutin participă numai candidaţii clasaţi pe primele două locuri, în funcţie de cel mai mare număr de voturi valabil exprimate obţinute, respectiv candidaţii aflaţi în situaţie de balotaj.   Al doilea tur de scrutin are loc la două săptămâni de la primul tur.
În şedinţa de marţi seară, Guvernul a adoptat mai multe amendamente la proiectul de lege privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin, Principalele amendamente vizează stabilirea la 60 de zile înaintea alegerilor a intervalului de timp minim pentru ca persoanele care şi-au stabilit reşedinţa într-o circumscripţie electorală să poată vota în circumscripţia respectivă, în proiectul iniţial termenul fiind de 90 de zile, precum şi  reducerea numărului de semnături pentru depunerea candidaturilor de la 1% la 0,5% din lista electorală din localitatea respectivă, reprezentarea în birourile electorale şi acreditarea observatorilor.

După asumarea răspunderii, există un termen de trei zile în care poate fi depusă moţiune de cenzură.

PSD a anunţat că, împreună cu UDMR, va depune moţiunea de cenzură, iar liderul PSD, Marcel Ciolacu, s-a arătat convins că aceasta va trece, deşi, matematic, cele două formaţiuni nu au numărul de voturi necesare.

”Părerea noastră, chiar dacă matematic nu avem numărul de voturi, că va trece această moţiune şi după ce vom depăşi această etapă vom veni şi cu propunerile utlerioare”, a declarat Marcel Ciolacu, spunând că ar fi nevoie de şase sau şapte voturi pentru a trece moţiunea.

USR, ALDE, Pro România şi PMP nu susţin moţiunea de cenzură pe care PSD anunţă că o va depune.


Te-ar putea interesa și: