Foarte așteptata „prezentare integrată de securitate, apărare, dezvoltare şi politică externă” pe care o publică marţi guvernul britanic fixează foaia de parcurs a viitoarei „Global Britain”. Ea dă prioritate zonei Indo-Pacifice, care, estimează guvernul, e pe cale să devină „noul centru geopolitic al lumii”, arată Les Echos. 

Este un document de 114 pagini, cu atât mai aşteptat cu cât Boris Johnson îşi prezintă aici viziunea despre rolul pe care va trebui să-l joace Regatul Unit în lume în epoca de după Brexit. „Prezentarea integrată de securitate, apărare, dezvoltare şi politică externă” pe care o publică marţi guvernul britanic dă în sfârşit o faţă acestei „Global Britain” pe care Brexiterii din partidul conservator au lăudat-o atât de des. O etapă majoră pentru o ţară al cărei viitor în afara UE mai trebuie inventat.

Documentul, intitulat „Global Britain in a Competitive Age”, fixează mai întâi noile priorităţi geografice, reorientând ţara spre zona Indo-Pacifică, despre care guvernul apreciază că este pe cale să devină „noul centru geopolitic al lumii”. Reafirmând rolul de „bază” pe care îl joacă NATO pentru politica sa de apărare şi de securitate, Regatul Unit înţelege în schimb să-şi dezangajeze trupele din anumite ţări din nordul Europei, pentru care estimează că alte ţări, ca Germania, pot prelua foarte bine ştafeta.

China prezentată ca un „partener”

Raportul fixează mai bine Rusia în rolul de principal duşman, calificând-o chiar de „ameninţare activă”, dar rezervă Chinei o poziţie mai nuanţată: cu riscul de a provoca furia multor deputaţi conservatori deschis ostili regimului de la Beijing, ea este descrisă mai curând ca o „provocare sistemică” decât ca un duşman declarat. Cu alte cuvinte, un concurent cu care va trebui tratat.

„China este un partener din ce în ce mai important pentru a răspunde provocărilor mondiale ca pregătirea pentru pandemii, biodiversitate şi schimbări climatice”, spune documentul. „Vom continua să întreţinem o relaţie economică pozitivă”. Lucru surprinzător, după înfruntarea pe tema legii securităţii naţionale impuse de Beijing fostei colonii britanice Hong Kong, excluderea Huawei din construirea viitoarei reţele 5G în Regatul Unit sau neîncrederea exprimată faţă de compania CGN, partenerul chinez al EDF în domeniul nuclear.

Pe plan internaţional, principalul obiectiv al acesti viitoare „Global Britain”, stabileşte documentul, va fi lupta contra încălzirii climatice şi păstrarea diversităţii. Accentul va fi pus pe securizarea rutelor maritime, spaţiu şi securitate cibernetică. Cu riscul de a face o „politică externă făcută dintr-un activism sporit pe plan internaţional”.

Redesfăşurarea unor mijloace militare

Mijloacele acestei diplomaţii mai ambiţioase vor fi întărite. Ajutorul pentru dezvoltare, al cărui buget a fost temporar redus de la 0,7% la 0,5% din PIB pentru a face economii după marile cheltuieli legate de pandemie, va fi în final refăcut. 

Cât despre cheltuielile militare, prim-ministrul a anunţat deja în noiembrie că ele vor creşte cu 16,5 miliarde de lire suplimentare în patru ani, cea mai mare creştere după sfârşitul războiului rece. Pe termen scurt, Ministerul Apărării ar trebui totuşi să anunţe până la sfârşitul lui martie tăieri de 1 miliard de lire în 2022, ceea ce s-ar putea traduce printr-o reducere de 10.000 de oameni a forţelor armate, reduse astfel de la 80.000 la 70.000. Dar mijloace suplimentare ar trebui să permită să se modernizeze Royal Air Force, să se investească în cercetare-dezvoltare şi să se redea Marii Britanii rangul ei de primă putere navală din Europa. „Mai mulţi soldaţi” vor fi trimişi „mai des şi mai mult timp” în misiune în străinătate.

Creşterea numărului de focoase nucleare

Noi mijloace vor duce la întărirea arsenalului nuclear, Londra intenţionând să crească cu aproape 45% numărul focoaselor nucleare ale rachetelor Trident aflate la dispoziţia submarinelor sale, ridicându-le de la 180 la 260. O adevărată ruptură de politica de neproliferare dusă în ultimii ani, ceea ce trebuie să permită reafirmarea statutului de superputere a ţării şi rolul său de aliat de prim rang alături de Statele Unite.

Regatul Unit va încerca, în sfârşit, să „creeze reguli comune” la nivel internaţional privind provocări precum spaţiul sau securitatea cibernetică. Ţara intenţionează să trimită prima sa rachetă în spaţiu până în 2022. O „situation room” de 9,3 milioane de lire va fi creată în interiorul Cabinet Office şi un nou centru de contra-terorism va fi creat la Londra pentru a coordona mai bine eforturile serviciilor de informaţii, ale poliţiei şi justiţiei contra extremiştilor şi statelor ostile. Raportul apreciază drept „probabil ca un grup terorist să reuşească să lanseze cu succes un atac chimic, biologic sau nuclear până în 2030”.