"În România, la acest moment, afecţiunile nou apărute sau cele care au evoluat sunt tratate cu medicamente vechi, ceea ce este în defavoarea pacientului", notează un studiu al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
În prezent, au trecut deja mai mult de 1.800 de zile din momentul în care
medicamentele noi au fost aprobate, fără ca acestea să fi ajuns încă la pacienţii români. Prin comparaţie, între momentul aprobarii unui medicament de către EMA (Agenția Europeană a Medicamentului) și cel în care acesta poate fi prescris în regim compensat de către medici, belgienii aşteaptă 392 de zile, suedezii 206 zile, iar austriecii 88 de zile.

La acest moment, peste 140 de molecule şi indicaţii terapeutice noi aşteaptă să fie introduse pe lista medicamentelor compensate din România. Din acestea, majoritatea sunt destinate tratării cancerului, diabetului, afecțiunilor cardiologice, antibiotice și antivirale, dar sunt și medicamente pentru pacienții care suferă de HIV/SIDA, cu afecțiuni psihice, boli rare sau post-transplant.

La nivel mondial, peste 7000 de molecule se află în cercetare chiar în acest moment, iar anual sunt lansate 35 de medicamente noi. "Medicamentele noi înseamnă mai multe speranţe pentru bolnavi, dar pentru ca speranţele să îşi găsească o finalitate este important ca accesul pacienţilor la tratamente inovatoare să devină prioritar pentru sistemul de sănătate românesc", a declarat Efthymios Papataxiarchis, vicepreședinte Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) în cadrul evenimentului Business Inovator Forum.

De ce sunt importante medicamentele noi?

Descoperirile în medicină sunt cele care au dus la creşterea speranţei de viaţă la nivel european, de la 70 de ani în 1960, la 82 ani în 20102. Datorită acestor progrese, variola a fost eradicată, persoanele infectate cu HIV au acum o speranţă de viaţă de până la 50 de ani, iar riscul de deces al femeilor cu cancer la sân a fost redus cu o treime. Inovaţia în sănătate a salvat vieţile a milioane de oameni şi a contribuit la îmbunătăţirea vieţii pacienţilor cu afecţiuni cronice.

"Din păcate, medicamentele care au fost compensate în ultimii cinci ani în Europa nu sunt compensate şi în România. În felul acesta, se produce un decalaj considerabil între tratamentele disponibile pacienților din alte țări europene și pacienții români, dar și o limitare a drepturilor pacienților la tratamente de ultimă generație", a declarat Cristian Luţan, Director Executiv Adjunct al ARPIM.

Medicamentele originale sunt rezultatul unui proces de cercetare şi dezvoltare, care durează în medie 10- 12 ani. Anual se investesc sume din ce în ce mai mari în cercetarea și descoperirea de medicamente noi, iar la nivel global, în anul 2009, investiţiile au fost de 95.2 miliarde dolari.