Sindromul alfa-gal, o afecțiune transmisă de căpușe care declanșează oboseală, ceață cerebrală
O astfel de afecțiune care cauzează probleme se numește sindromul alfa-gal, o afecțiune transmisă de căpușe care declanșează oboseală, ceață cerebrală și alte simptome.
Sindromul alfa-gal este o afecțiune transmisă de căpușe care declanșează oboseală, ceață cerebrală și alte simptome. În timp ce mulți oameni cred că trebuie să ne îngrijorăm de mușcăturile de căpușe primăvara și vara, cercetările arată că dăunătorii sunt activi (și periculoși) pe tot parcursul anului.
Din fericire, câteva strategii vă pot ajuta să evitați și să depășiți sindromul alfa-gal, potrivit Firstforwomen.
Nu e cauzată de un germen, ci de un zahăr, alfa-gal
Reacția, numită sindrom alfa-gal, apare atunci când o persoană infectată mănâncă carne de vită, porc, vânat sau alte tipuri de carne de mamifere sau ingerează lapte, gelatină sau alte produse de mamifere.
Nu este cauzată de un germen, ci de un zahăr, alfa-gal, care se găsește în carnea provenită de la mamifere, dar și în mușcăturile căpușelor. Atunci când zahărul intră în organism prin piele, acesta declanșează un răspuns imunitar și poate duce la o reacție alergică severă.
„Produce o reacție a sistemului imunita, care declanșează o alergie la carnea de mamifere și produsele care conțin ingrediente derivate de la mamifere”, explică gastroenterologul Sarah McGill, cercetător alfa-gal la Universitatea din Carolina de Nord.
Urticarie, umflarea gâtului și a căilor respiratorii, inclusiv anafilaxia
Sindromul alfa-gal poate declanșa simptome care includ urticarie și umflarea gâtului și a căilor respiratorii, inclusiv anafilaxie, care pune viața în pericol.
Unii bolnavi se confruntă cu simptome mai generalizate, în principal probleme gastrointestinale, cum ar fi greață, crampe abdominale și diaree. În plus, cercetătorii de la Open Forum Infectious Diseases spun că sindromul alfa-gal poate produce oboseală, ceață cerebrală și dureri articulare.
Rezultatele sondajului publicat în Journal of Allergy & Immunology dezvăluie că anxietatea este un simptom de top alfa-gal.
Ce face ca sindromul alfa-gal să fie atât de puțin cunoscut
Cazurile de sindrom alfa-gal au crescut vertiginos, cu 711%, în ultimul deceniu, conform datelor CDC. Spre deosebire de multe alte alergii alimentare, reacțiile alfa-gal nu se instalează imediat; acestea apar de obicei în două până la șase ore după ingerarea alimentelor problematice.
Dar mulți pacienți nu își leagă simptomele de carnea roșie. Mai mult, identificat pentru prima dată în 2008, alpha-gal nu a ajuns nici acum pe radarul multor medici. Într-un raport recent al CDC, 42% dintre furnizorii de asistență medicală nici măcar nu știau de alfa-gal. În sondajul Journal of Allergy & Immunology alfa-gal, 37% dintre persoanele cu alfa-gal au avut 15 sau mai multe reacții înainte de a fi diagnosticate.
Cum știm dacă simptomele se datorează sindromului alfa-gal
Medicii pot diagnostica sindromul alfa-gal cu ajutorul testelor de sânge care caută anticorpi specifici produși de sistemul imunitar ca răspuns la alfa-gal.
Dr. McGill recomandă să consultați medicul alergolog pentru testul specific IgE galactoză-alfa-1,3-galactoză. De asemenea, medicii îi sfătuiesc pe cei care suferă de această alergie să își schimbe dieta, să aibă la ei epinefrină și să se ferească de mușcăturile de căpușe.