Toți cei care stau la bloc trebuie să știe! La sfârșitul anilor ’80, România se găsea într-o stare economică dezastruoasă.
Nicolae Ceaușescu comisese o serie de erori grave, de la achitarea anticipată a datoriei externe, o datorie creată pentru a finanța o industrie gigant, dar nesustenabilă, până la reîntoarcerea la piața comunistă CAER, fără a mai obține vreun beneficiu.
Ca rezultat, economia națională se afla într-o situație similară cu o conductă veche, unde orice reparație într-un punct provoca fisuri în altul.
Planul lui Nicolae Ceaușescu de a încălzi Bucureștiul
Exportul de bunuri devenise o obsesie, iar una dintre planurile absurde ale lui Ceaușescu era să deconecteze noile cartiere din București de la rețeaua centralizată de termoficare și să furnizeze căldură blocurilor cu cărbune în anii ’90.
„La București a fost în plan să se facă o centrală pe cărbune, centrala „Progresul”, în bariera Giurgiului și așa ne-a prins anul 1990 cu ea în plan. Întâmplător, am avut ocazia să aflu că Ceaușescu a vrut ca blocurile care se făceau după 1990 să nu mai fie alimentate de la termoficare.
Și-a dat seama că acest colos de termoficare al Bucureștiului, al doilea din lume ca mărime, nu mai poate face față. Voia ca toate blocurile să aibă cărbune, cu instalație de ridicat, de adus cărbunele sus, de dus cenușa jos, blocuri cu nu mai mult de 3 etaje.
Când am făcut un studiu cu cei de la Gospodăria Comunală, două doamne arhitect cărora le-am povestit despre ce este vorba și ce se voia au început să plângă”, relata inginerul Claudiu Săvulescu în anul 2005, potrivit Arhivei de Istorie orală a Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței.
„S-a găsit soluția, să monteze căi ferate printre blocuri. Era ceva…nebunie, mai mult decât nebunie, pentru că asta ar fi fost viziunea urbanisticii românești la anul 1989, dacă rămânea Ceaușescu”, a adăugat acesta.
Toți cei care stau la bloc trebuie să știe! Eugen Rădulescu, fost director la BNR, specializat în domeniul stabilității monetare, a elaborat și el o analiză asupra falimentului macroeconomic din anii ’80. Printre cauzele identificate se numără și risipa de resurse energetice. A
cest lucru înseamnă că multe dintre măsurile de restricție impuse populației, precum raționalizarea carburanților și întreruperile de energie electrică, nu au generat o creștere proporțională a exporturilor, așa cum sugerează narativul referitor la eforturile de achitare accelerată a datoriei externe, ci au fost doar un mod de a acoperi pierderile tot mai mari.
La începutul anilor 2000, economistul și fostul ministru Ilie Șerbănescu spunea că „Ceaușescu a fost cel care a construit (..) dar a construit prost, nu tehnic, ci fără un ochi la semnalele pieței. Si costul este plătit acum, sunt marii mamuți industriali de care România nu a scăpat”.
„O încercare de independență în plan economic a existat (…) dar a fost păguboasă și a costat foarte mult România”, a spus el.
Ilie Șerbănescu s-a stins din viaţă acum o lună de zile
În altă ordine de idei, amintim că la începutul lunii aprilie, Ilie Șerbănescu s-a stins din viață.
Tragicul eveniment a fost adus la cunoștința publicului prin intermediul unei postări pe Facebook făcută de către Cezar Cătălin Avrămuță, cunoscut și sub numele de Stegarul dac.
Mai multe puteți citi aici.
