Pandemia de coronavirus nu este singura mare problemă a România. Chiar dacă a produs numeroase victime, COVID-19 nu este la fel de grav ca poluarea. O spune şeful Gărzii de Mediu. Mai mult, Octavian Berceanu solicită Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) să adopte o strategie anti-poluare.

Poluarea, mai gravă decât COVID-19

Berceanu spune că această problemă este una de siguranță națională. Mai mult, Berceanu spune că instituția pe care o conduce nu are în prezent mijloacele necesare să își îndeplinească misiunea. „Nu avem echipamente și asta ne ține destul de mult, nu putem da un răspuns cetățeanului, nu putem surprinde infracțiuni de mediu”, spune Berceanu.

Acesta a transmis că pentru pandemia COVID-19 s-au cheltuit bani „extraordinar de mulţi” și s-au luat măsuri precum ținerea oamenilor în casă, în timp ce „pentru poluare aproape nu facem nimic”.

Poluarea, problemă de siguranţă naţională

„Nu sunt bani, nu sunt forţe, nu sunt ministere care să lucreze în comun, dar numărul victimelor este mai mare la poluare. Amprenta pe care o presupune poluarea de mediu este mult mai mare.

Daunele sunt mai mari decât daunele de la COVID, dar nimeni nu vorbeşte despre asta, pentru că ne scade foarte mult productivitatea în muncă, avem daune în ceea ce privește PIB-ul nostru din cauza poluării și nimeni nu vorbește despre asta”, a adăugat Octavian Berceanu, conform Digi24.

Berceanu a vorbit şi despre ultima intervenție de pe teren la care a participat, în Sărulești. Acesta a scos în evidenţă comerțul ilegal cu feroase şi neferoase care se desfășoară în localitate şi care este controlat de grupuri sau structuri de crimă organizată.

„Avem o structură care dirijează deja în mod ilegal deşeuri în ţară. În momentul în care tu aduci deşeuri ilegale în România, ei sunt structura care îţi preiau aceste deşeuri şi te scapă de ele. Vreau să desfiinţăm aceste structuri, să nu mai existe un fel de pod pentru cei care se ocupă de importul ilegal de deşeuri”, a explicat Octavian Berceanu.

Acesta a explicat cum funcționează o astfel de rețea, cu precădere la Sărulești. „Revenind la partea de infracţionalitate, oamenii aceştia (din Sărulești – n.r.) doar prestează nişte servicii pentru alţi oameni din proximitate care le aduc camioanele acestea cu marfă, cu maşini de spălat, cu televizoare, maşini, camioane, autobuze, fel și fel de lucruri, pe care ei le dezmembrează şi de aici rezultă nişte produse: fierul vechi care merge și e comercializat tot aşa, pe o piaţă neagră, cablurile care conţin cupru, de exemplu, care sunt incinerate şi turnate în lingouri şi vândute pe piaţa neagră.

Mai rezultă nişte produse din dezasamblarea vehiculelor care nu sunt valorificate, sunt incinerate sau aruncate aiurea pe câmpuri. Volumele sunt enorme, mii de metri cubi, mii de tone şi nu se descompun decât în mii de ani aceste produse pe care le aruncăm în pământ”, a subliniat Octavian Berceanu.

De asemenea, acesta a transmis că această economie „circulară” poate funcționa și legal, „dar nu au vrut, până acum, pentru că banii negri rezultați au, tot așa, niște proporții foarte mari”. Șeful Gărzii de Mediu a transmis că un camion de cupru de 5 tone valorează cel puţin 30.000 de euro.

Berceanu a punctat faptul că în teren acționează, de fapt, niște rețele „foarte bine conectate unele cu altele”. „Sunt nişte camioane care tot pleacă de acolo. Există un comerţ.

De exemplu, în Săruleşti se fac actele pentru cablurile arse în Sinteşti, lângă Bucureşti. Când am spus că am dat acolo amenzi, am vizat în primul rând firme. Pentru 6 companii din Săruleşti ieri a fost retrasă autorizaţia de funcţionare. De ce? Pentru că facilitau un astfel de comerţ la limita legii”, a explicat Octavian Berceanu.

Șeful Gărzii de Mediu a susținut că pe harta țării s-ar putea observa o axă a acestor rețele – Constanţa – Săruleşti – Sinteşti – Strehaia, până în graniţa cealaltă, cu Serbia, cu Ungaria, iar pe această linie „sunt niște localități în care sunt firme care au același obiect de activitate și este o întreagă țesătură între aceste companii.

E o piață neagră a deșeurilor, a fierului vechi, a cuprului și a altor produse care în mod normal ar trebui să intre în economia circulară”.

„Aceste deşeuri vin din ceea ce ar trebui să fie contorizat în economia circulară, ceea ce ar trebui să reprezinte banii decontaţi de la diverse organizaţii cu care producătorii de produse şi deşeuri, de ambalaje, sunt conectaţi, bani care în loc să se rostogolească la vedere, de fapt sunt înmormântaţi în economia neagră, ajung în altă parte”, a detaliat şeful Gărzii de Mediu.

Sursă foto: Dreamstime