Potrivit publicaţiei Wall Street Journal online, ţări din flancul estic al Uniunii Europene – dintre care unele se află în prima linie a rutelor imigraţiei dinspre Orientul Mijlociu – sunt îngrijorate că nişte frontiere prea permisive le pot permite locuitorilor să se alăture jihadiştilor în străinătate şi să se întoarcă acasă ca extremişti antrenaţi militar.

Însă unii politicieni şi asociaţii de apărarea drepturilor omului avertizează că lupta împotriva terorismului poate încălca libertăţile civile.

Astfel, România s-a concentrat asupra unor probleme de securitate înaintea vizitei, miercuri, a asistentei Secretarului de Stat american pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice Victoria Nuland, liderii principalelor partide politice, ajungând marţi la un acord asupra creşterii treptate a bugetului alocat Apărării la 2% începând din 2017, cu scopul de a consolida securitatea şi de a îndeplini cerinţele NATO, exemplifică Wall Street Journal. Cheltuielile militare ale României au reprezentat 1,29% din PIB în 2012, potrivit celor mai recente date disponibile ale CIA – notează publicaţia.

Însă, în România unii se tem că atacurile teroriste din Franţa vor fi folosite de către Guvern ca o oportunitate pentru a implementa legi care să dea serviciilor secrete un acces şi mai mare la date personale, în lupta împotriva terorismului, cu o potenţială încălcare a libertăţilor civile, subliniază publicaţia americană, comentând că asemenea îngrijorări sunt asemănătoare celor din Statele Unite de la momentul implementării Patriot Act, după atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001.

Preşedintele Senatului român, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat că în discuţiile cu Nuland au fost atinse şi aşa-numitele legi "Big Brother", pe care asociaţii româneşti cu activitate în domeniile drepturilor omului şi libertăţilor civile le-au denunţat drept o invazie a vieţii private.

România, ca orice alt stat UE şi ca Statele Unite, "se concentrează asupra luptei împotriva terorismului şi asigurării securităţii naţionale", a spus el, adăugând că este necesară o abordare echilibrată.

Victoria Nuland urmează va vizita săptămâna aceasta Bulgaria, Germania şi Franţa.

Wall Street Journal prezintă, de asemenea, exemplul Guvernului bulgar, care a decis miercuri să extindă gardul de la frontiera cu Turcia cu încă 82 de kilometri şi să autorizeze armata să ajute logistic la construcţie.

Premierul bulgar Boiko Borisov a subliniat că gardul a consolidat securitatea şi a oprit aproape 35.000 de persoane să intre ilegal în ţară de la sfârşitul lui 2013.

"Există ameninţarea unui val de refugiaţi", a subliniat ministrul Apărării Nikolai Nencev, în urma reuniunii Consiliului Naţional de Securitate, la Sofia, adăugând că "nu există dovezi" potrivit cărora bulgari ar lupta pentru gruparea Statul Islamic în Irak ori Siria.

De asemenea, mai scrie publicaţia, Guvernul ceh refuza până de curând să ofere azil unor refugiaţi din Orientul Mijlociu de teamă că printre ei ar putea exista terorişti. Ministrul de Interne Milan Chovanec a propus un referendum pe această temă, dar a renunţat la idee, în urma unei presiuni diplomatice tot mai mari.

În plus, Guvernul, după mai multe săptămâni de refuz, a acceptat miercuri propuneri ONU şi ale altor state membre UE de a primi 15 familii de refugiaţi sirieni, cu copii care au nevoie de îngrijiri medicale, provenind din Iordania. Premierul Bohuslav Sobotka le-a cerut celor 70 de persoane să se integreze.

Te-ar putea interesa și: