Avertisment dur în privința reglementării salariului minim! Legea ar aduce probleme grave

CNÎMMMR avertizează că o astfel de prevedere legală ar genera 11 tipuri de salarii în funcţie de fiecare tip de studii. Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) spune că legea pentru stabilirea indicatorilor minimali de ierarhizare ar genera 11 tipuri de salarii și ar încărca bugetul peste posibilităţile economiei din România.

Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România, Florin Jianu, declară: „Parlamentul stabileşte alte tipuri de care, de fapt, încarcă bugetul de stat şi care nu erau prevăzute de la început. În opinia noastră, lucrurile trebuie să rămână aşa cum au fost şi până acum”.

Consiliul mai susţine că deși oficial legea se adresează mediului privat, din text nu reiese clar că aceasta nu s-ar putea aplica şi sistemului de stat, unde, în opinia lui Jianu, salariile sunt deja mari, iar încă o creştere nu ar putea fi suportată de buget. La nivelul angajatorilor, creşterea salariului minim s-ar transpune într-o uşoară creştere a costurilor cu angajaţii. În condiţiile în care costurile salariale în UE ar creşte considerabil, un efect ar putea fi migrarea companiilor în alte state non-UE, cu un cost favorabil al forţei de muncă.

Datele Institutului Naţional de Statistică din noiembrie 2019 arată că, în România, salariul mediu net era de aproximativ 3.200 de lei, în timp ce salariul minim pe economie era de 1.160 de lei, acesta din urmă reprezentând 36% din salariul mediu. În acest context, pentru a ajunge la 60% din salariul mediu net, salariul minim ar trebui să crească cu 760 de lei, ajungând la 1.920 lei net.

Ce transmite Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România

Introducerea unui salariu minim la nivel european este o propunere a socialiștilor europeni prin care se dorește stabilirea unui mod de calcul al salariului minim unitar la nivel european care să garanteze o serie de salarii minime adecvate. Prin introducerea “salariului minim european” se urmărește:

Stoparea migrației forței de muncă;
Îmbunătățirea nivelului de trai;
Crearea premiselor necesare pentru dezvoltarea viitoarei forțe de muncă.

Eectele salariului minim la nivel european

Deși la prima vedere această inițiativă pare că va avea efecte pozitive pentru statele membre, în special pentru țările mai slab dezvoltate din UE și pentru cetățenii europeni cărora li se garantează un nivel de trai satisfăcător, iar membri ai Comisiei Europene dau garanții că la stabilirea salariului minim se va lua în calcul condițiile economice și sociale din fiecare stat membru, precum și legislația internă cu privire la stabilirea nivelului salariului minim garantat, sunt țări care privesc cu scepticism această problematică, analizând îndeaproape efectele negative pe care le poate avea, printre care se numără:

Închiderea firmelor care nu pot susține creșterea salarială;
Migrarea companiilor multinaționale în alte state non-UE, unde forța de muncă este mai ieftină;
Creșterea inflației.
Noutatea din această initiativă este dată de modul de calcul prin care salariul minim ar fi determinat, acesta urmând să reprezinte 60% din valoarea salariului mediu per stat membru UE, acest aspect pentru țările cu un nivel ridicat al salariului mediu presupunând un efort financiar semnificativ.

Menționăm că până la această dată ne aflăm doar în fața unor propuneri ce urmează să fie înglobate sub forma unui proiect care va fi prezentat partenerilor sociali pe parcursul acestui an. După consultarea partenerilor sociali, daca se dovedește fezabilă, propunerea de stabilire a unui mod de calcul al salariului minim, unitar la nivel european, va fi introdusă în Planul de actiune pentru anul 2021 al Comisiei Europene.