Deşi mulţi nu iau în serios apelarea numărului unic de urgenţă, gestul nesăbuit se pedepseşte cu închisoarea. Iar poliţiştii avertizează: nimeni nu a scăpat neprins după ce a alertat degeaba autorităţile.

După ce a sunat la 112 de 36 de ori, în mai puțin de două ore, bărbatul din Siliștea și-a anunțat și planul exploziv. Operatoarele au trimis poliția chiar la el acasă. Individul a recunoscut că, amețit de alcool, a apelat degeaba numărul unic de urgenţă. A fost judecat și i s-a dat de ales: plăteşte o amendă de 6.000 de lei ori ajunge după gratii.

Cei care se joacă cu ameninţările la 112 încalcă Legea de prevenire şi combatere a terorismului. Iar pedeapsa pentru alarmarea fără motiv a autorităţilor este cuprinsă între trei luni şi doi ani de închisoare sau amendă.

Cel mai recent caz e al unui individ care a fost arestat după ce a anunţat că a amplasat bombe cu gaz sarin la Gara de Nord şi Aeroportul Otopeni. La două ore după primul apel la 112, a revenit şi a spus că are personalitate dublă, iar partea sa bună l-a determinat să recunoască totul.

Georgian Drăgan, purtător de cuvânt Poliția Română: Aceste persoane sunt depistate şi se iau măsuri legale. Atunci când apelează abuziv la 112 ţin linia ocupată, iar noi nu putem ajunge la persoanele care chiar au nevoie de ajutorul nostru.

Şi un elev de 17 ani, din Târgovişte, a fost condamnat la patru luni de supraveghere strictă, pentru o alarmă falsă. A trimis SMS-uri Poliţiei şi Jandarmeriei în care anunţa că a amplasat bombe în două licee. Pentru că a pus pe jar autorităţile fără motiv, părinţii săi au plătit 3.000 de lei despăgubiri. Fiecare apel nejustificat la 112 înseamnă o șansă în minus pentru cineva care are nevoie reală de ajutor.

Daniel Vasile, purtător de cuvânt ISU Bucureşti: Sunt verificate toate condiţiile şi în final constatăm că a fost o alarmă falsă. Câteva ore să scoţi din intervenţie o ambulanţă SMURD înseamnă foarte mult, poate nu există în zona respectivă o altă resursă care să îi ia locul.

 

De fiecare dată, ameninţări false duc autorităţile în locuri aglomerate, gări, aeroporturi, spitale, şcoli, centre comerciale sau clădiri de birouri. Cel puţin cinci instituţii intervin într-o astfel de situaţie: Poliţia Română, SRI, ISU, Poliţia Rutieră, Jandarmeria şi, uneori, procurorii DIICOT. Iar fiecare misiune scoate din conturile fiecărei instituţii şi, în final, din buzunarele cetăţenilor, între trei şi cinci mii de lei.

Ovidiu Marincea: Resursele angrenate, costuri foarte mari, singura soluţie ar fi însprirea legislaţiei.
La 112 sună nu doar oameni care mint despre aplasarea unor bombe, ci şi persoane care se distrează înjurând operatorii. Un bărbat din Ialomiţa a făcut asta de 6.500 de ori în 42 de zile. Anul trecut, din cele 12 milioane de apeluri înregistrate la numărul unic, aproape şapte milioane au fost false ori nu semnalau urgenţe.

SURSA: digi24.ro

 

 

Te-ar putea interesa și: