Creierul nostru procesează muzica într-un mod asemănător cu procesarea limbajului, ca şi cum ar fi informaţie. Aşa cum explică Bruce Richman în cartea The Origins of Music, păsările, lupii, balenele şi alte animale imită sunetele altora pentru a semnala că fac parte din grup. Primii oameni nu au fost diferiţi. Într-un anumit punct în evoluţia noastră, acele zgomote au devenit muzică şi limbaj, dar cele două au rămas apropiate, relatează Curiosity.

Dar chiar şi aşa, de ce unele melodii ajung să fie ascultate pe repeat? Întrebarea poate avea mai multe răspunsuri.

Acest lucru se datorează ideii de muzică înţeleasă ca informaţie. Deseori, melodiile pe care le ascultăm iar şi iar au un anumit grad de complexitate. Unele au atât de multe straturi de sunete şi voci încât poţi asculta de cinci ori la rând şi de fiecare dată să observi ceva nou. Ideea că de fiecare dată când asculţi dai de ceva nou duce la creşterea „apetitului”, a dorinţei de a reveni pentru mai mult.

De asemenea, opusul este şi el adevărat. Melodiile ascultate la nesfârşit pot deveni enervante, Creierul, care doreşte să înveţe ceva nou, detestă să piardă timpul cu lucrurile pe care le ştie deja, iar melodiile simple îmbătrânesc mult mai repede decât cele complexe, scrie Descoperă.ro.

Totuşi, complexitatea este doar o parte din problemă. Felul în care muzica te face să te simţi este de asemenea foarte important. Este o conexiune emoţională care ar putea explica de ce unele melodii nu devin plictisitoare, chiar dacă sunt ascultate la nesfârşit. „Recompensa emoţională este sigură, la fel ca un medicament care reglează starea de spirit, iar această recompensă poate fi mai importantă decât expunerea la ceva nou”, a precizat Alex Fradera, autorul unui studiu din 2013 de la University of Michigan, unde arată legătura dintre recompensă şi ascultatul pieselor care ne fac să ne simţim bine. Mai simplu spus, oamenii au tendinţa să revină la lucrurile care îi fac să se simtă bine.

Te-ar putea interesa și: