Arta de a scoate bani din coji de ou de strut

Irinel Parasca picteaza de la trei ani. Pana la varsta de 35 de ani a studiat vioara si a fost invatator la o scoala din Pascani. A absolvit Colegiul de Franceza, a lucrat in Milano la un magazin de artizanat, si de sapte ani traieste din pictura bizantina. In 1996, cand a inceput sa lucreze intens picturi bizantine, a investit 22 milioane de lei in materiale si culori. Initial, a considerat pictura bizantina pe coaja de ou de strut ca o forma suplimentara de venit. Continua sa predea la scoala

Irinel Parasca picteaza de la trei ani. Pana la varsta de 35 de ani a studiat vioara si a fost invatator la o scoala din Pascani. A absolvit Colegiul de Franceza, a lucrat in Milano la un magazin de artizanat, si de sapte ani traieste din pictura bizantina. In 1996, cand a inceput sa lucreze intens picturi bizantine, a investit 22 milioane de lei in materiale si culori. Initial, a considerat pictura bizantina pe coaja de ou de strut ca o forma suplimentara de venit. Continua sa predea la scoala din Pascani, iar in timpul liber picta. Dilemele au inceput sa apara in momentul in care veniturile obtinute din vanzarea picturilor sale erau net superioare salariului de invatator. Era momentul sa transforme acest hobby in principala sa sursa de venit. „Din vanzarea lucrarilor mele imi asigur un trai mai bun decat daca ramaneam invatator. Nu am facut ceva industrial din asta, nu fac calcule amanuntite ca sa tin cont de fiecare leu. Mereu investesc bani pentru materiale si traiesc din ceea ce vand. Calitatea si originalitatea iti aduc profitul“, spune Irinel Parasca. Evita insa publicitatea media. Prefera sa isi promoveze lucrarile la targuri populare sau expozitii, unde intra in contact cu patroni de magazine din tara si strainatate care il pot ajuta sa valorifice picturile. Omologarea produselor sale la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci il costa in jur de 5.000 – 6.000 de euro, un pret pe care spune ca nu il poate plati. In schimb, nu duce lipsa de clienti. „Am fost in toate tarile latine, mai putin in America de Sud. Am lucrat o vreme la un magazin din Milano. Italienii m-au apreciat cel mai mult. Acolo am vandut cel mai bine“, spune Parasca. Numai anul acesta a vandut la Roma 600 de lucrari. Investeste lunar circa 70 de milioane de lei pentru lucrari si obtine un venit ceva mai mare. Cheltuielile se reduc la cele pentru materiale de pictura si transport. In afara picturilor pe coaja de ou, care sunt si cele mai cautate, Parasca foloseste ca suport si piatra de rau. Cifra de afaceri intr-un an poate atinge astfel un miliard de lei. Profitul nu este extraordinar, insa ii permite sa dispuna cum vrea de timpul sau si ii confera independenta. Daca mai punem la socoteala si desele calatorii in strainatate, s-ar putea spune ca „jobul“ sau este chiar de invidiat. „90% din picturi le vand in Italia. Sunt iubitori de icoane si le plac lucrurile inedite. Mai merg si la manastirile foarte vizitate din tara unde gasesc mereu clienti. Uneori, nu pot face atatea lucrari cate as putea vinde“, spune Irinel Parasca. Patru oua de strut impodobite cu pictura lui bizantina au ajuns in Hamburg, Florenta, Milano si unul a fost cumparat chiar de Traian Basescu. Si alti demnitari romani au dorit sa aiba in locuinta lor cate o icoana pictata de Irinel Parasca. El spune ca romanii sunt cei mai buni cumparatori ai lucrarilor scumpe. Cele mai multe picturi achizitionate de un singur client au fost 27. Preturile variaza de la 300.000 de lei pana la cateva milioane de lei. Un ou intreg de strut, pictat cu icoana bizantina, costa cam trei milioane de lei. Ca sa picteze sfinti si teme religioase pe coaja oului, Irinel lucreaza doua-trei zile pentru o singura lucrare.

Puncte tari / puncte slabe ale afacerii

• Lucrarile au mare cautare in strainatate. Nu multi sunt profesionisti, iar majoritatea celor din bransa nu vor sa iasa din tipar, neavand indrazneala sa combine modernul cu traditia.
• Canalele de distributie nu sunt foarte bine conturate. Nu exista, practic, un sistem de distributie bine pus la punct. Majoritatea celor care fac comert cu astfel de obiecte fie si le vand singuri, fie lucreaza prin intermediul consignatiilor.

Business start

Investitii si costuri
Minimum 1.000 de dolari. Banii trebuie alocati achizitionarii de materiale pentru pictura, de la pensule, pana la vopsele, prafuri, uleiuri speciale. Alte cheltuieli se fac cu materia prima pentru pictura, in acest caz cojile de ou de strut si de gasca. Pentru pietrele de munte, desi nu costa nimic, se cheltuie bani cu transportul acestora.
Angajati
In principiu, este de ajuns un singur angajat. Daca afacerea este gandita ca una de subzistenta, este de ajuns o singura persoana care sa si picteze, sa si vanda. Dincolo de acest prag, trebuie gandit pragmatic. Este nevoie de o structura care sa produca si sa vanda. Extinderea acesteia este bine sa se faca in timp, in functie de evolutia intrarilor de capital. O structura stufoasa se poate prabusi sub propriile costuri.
Promovare
Reclama se face prin clientii directi la evenimente expozitionale. Un CD cu prezentarea lucrarilor este o conditie esentiala. Investitia intr-o pagina de Internet este si ea indicata. Pe de alta parte, dezvoltarea unui canal de vanzari online poate aduce rezultate nesperate.