Într-un raport al Ordinului Arhitecţilor Bucureşti (OARB) se propune realizarea de studii, ghiduri şi fişe întocmite de specialişti arhitecţi care să arate alternative de control energetic la construcţii, prin utilizarea unor materiale ecologice cu calităţi vizuale diverse (texturi, culori) şi care pot genera identitate proprie spaţiului.

Arhitecţii avertizează că, din dorinţa de a reduce costurile de execuţie, lucrările de reabilitare au dus nu doar la pierderea caracteristicilor arhitecturale iniţiale, dar, în anumite cazuri, la condiţii de climat interior defavorabile, cu mucegai şi condens. „Termoizolarea cu polistiren a pus monopol pe piaţa de reabilitări termice, de multe ori cu riscuri necalculate de creştere a umidităţii şi a lipsei de ventilare a spaţiilor“, se arată în raportul OARB pe 2018.

Dacă în cazul unor construcţii realizate din beton prefabricat soluţia cu polistiren poate fi acceptabilă, în cazul unor blocuri, vile sau case de cărămidă, spun arhitecţii, această soluţie este una incompatibilă. Specialiştii spun că pentru clădirile istorice se aplică în mod mecanic aceleaşi procedee de izolare fără să se recurgă la soluţii alternative care pot conserva arhitectura faţadelor existente.

„Programele de reabilitare termică nu încurajează folosirea materialelor de calitate. Temperaturile de caniculă vara şi temperaturi scăzute iarna, cu vânturi puternice şi atmosferă umedă, necesită soluţii de eficientizare energetică specifice pentru zona de câmpie, de aceea măsurile luate  trebuie să respecte principiile eficienţei energetice adaptate la condiţiile locale“, spun arhitecţii bucureşteni.

Pentru lucrările de reabilitare termică de calitate, arhitecţii cer stimulente fiscale şi includerea lor într-un program de conştientizare publică.

Arhitecţii pun calitatea slabă a lucrărilor şi pe seama primăriilor care acceptă preţul cel mai mic în licitaţiile de atribuire şi, de cele mai multe ori, nu există garanţii. Specialiştii mai acuză că sistemul public creditează 80% din valoarea lucrărilor.

 

Eşecul reabilitării termice

România şi-a asumat reducerea consumului de energie cu minim 27% până în 2030 prin investiţii în reabilitarea termică a blocurilor vechi. Pentru a îndeplini acest plan, bugetul destinat renovărilor ar trebui dublat faţă de nivelul actual şi menţinut pentru următorii 12 ani. Şansele de reuşită sunt aproape nule.

Până acum au trecut prin reabilitare termică circa 170.000 de apartamente, adică abia 7% din locuinţele care necesită renovare. Un calcul simplu arată că, în acest ritm, ar fi nevoie de peste 119 ani pentru reabilitarea tuturor apartamentelor care necesită astăzi intervenţie.

Situaţia este şi mai dramatică, deoarece se constată o încetinire gravă a programului de reabilitare termică. Anul trecut au fost renovate circa 1.700 de apartamente cu bani de la bugetul de stat, o scădere de peste 40% comparativ cu rezultatul din 2016 şi unul dintre cei mai slabi ani din istoria programului.

CITIŢI ŞI Autorităţile, incapabile să ofere facturi reduse pentru milioane de români

Te-ar putea interesa și: