Anunțul privind dorința BNR în ceea ce priveşte o monedă digitală a fost făcut de directorul Ruxandra Avram. Ea a dat detalii la cea de-a III-a ediţie a Forumului Serviciilor Financiare Digitale.
Potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană, o monedă euro digitală ar garanta menţinerea accesului gratuit al cetăţenilor din zona euro la un mijloc de plată simplu. Acesta esteunanim acceptat, sigur şi de încredere. BCE afirmă că, euro digital ar fi echivalentul bancnotelor euro, dar în format digital.
Ar fi o formă electronică de monedă emisă de Eurosistem (BCE şi băncile centrale naţionale) şi accesibilă tuturor cetăţenilor şi firmelor. Aceasta nu ar înlocui numerarul, ci mai degrabă l-ar complete, eurosistemul continuând să asigure accesul la numerar în euro în întreaga zonă euro.
Ce plăți se pot face cu această monedă
Ruxandra Avram a explicat că este vorba de proiectul cu CBDC – Central Bank Digital Currency. „Suntem şi noi acolo prezenţi. Eu chiar fac parte dintr-un grup care s-a constituit la nivelul Băncii Reglementelor Internaţionale. Vrem să luăm pulsul din timp, vrem să vedem ce înseamnă, pentru că nu se pune problema doar a monedei în sine, se pune problema tehnologiei care va sta la baza emiterii şi mai ales a distribuţiei şi a utilizării în serviciile de plată a acestei monede.
De asemenea, nu vă ascund faptul că am întrebat, pentru noi este foarte interesant de văzut, dacă actualele sisteme de plăţi pe care noi le avem, ReGIS, SENT, pot fi updatate, pot fi modificate astfel încât să deservească într-un viitor utilizării unei astfel de monede. Răspunsul nu există. Nu este foarte clar”, a spus ea.
Conform BCE, moneda digitală ar ajuta la soluţionarea situaţiilor în care cetăţenii nu mai preferă numerarul. Aceștia ar evita dependenţa de mijloace de plată digitale emise şi controlate din afara zonei euro, care ar putea submina stabilitatea financiară şi suveranitatea monetară.
Detaliile BNR despre nemulțumirile existente
Reprezentantul BNR, Ruxandra Avram a vorbit si despre nemulţumirile consumatorilor de servicii bancare. Chiar dacă există autorităţi clar definite de lege precum ANPC, acestea vin în primul rând la BNR. Ea a arătat că aproape trei sferturi dintre reclamaţiile consumatorilor nu sunt generate de breşe de securitate care există la nivelul instituţiilor de credit. Cele mai multe se referă la faptul că utilizatorii de astfel de servicii nu au educaţia financiară necesară.
„Un exemplu este ce s-a întâmplat cu OLX-ul, şi nu numai OLX-ul. Au fost foarte multe reclamaţii. De ce? Pentru că această formă de manipulare a utilizatorului de servicii financiare a devenit destul de frecventă, lumea nu citeşte, nu îşi dă seama exact când intră pe o pagină care este fake. Au sentimentul că intră pe pagina băncii, că intră pe pagina unui comerciant la care au mai făcut plăţi, că intră pe pagina unui prestator de servicii pe care îl cunoaşte sau au auzit despre el. În realitate oamenii aceştia sunt manipulaţi, intră pe pagini false, şi-au pierdut banii. Dar vă spun, în marea majoritate, cred că în 90 şi ceva la sută dintre cazuri băncile au reuşit să-i sprijine şi să-şi rezolve toate aceste probleme fără să-i lase cu pierderi majore în situaţii de genul acesta”, a declarat Ruxandra Avram.
