Rescrierea Codului fiscal și a celui de procedură fiscală, demers anunțat de Ministerul Finanțelor Publice încă de la începutul acestui an, nu va aduce impozite sau taxe mai mici, nu va cuprinde facilități nesperate de companii, într-un cuvânt, nu va însemna relaxarea fiscalității, așa cum o cere mediul de afaceri. Despre reducerea contribuțiilor de asigurări sociale nici nu poate fi vorba, spun unii consultanți care participă – momentan doar la nivel consultativ – la rescrierea pachetului legislativ. Și totuși, atât experții consultați de Capital, cât și reprezentanții finanțelor spun că, de la începutul anului viitor, firmele românești vor lucra pe un cod fiscal, mult mai bun.
„La sfârșitul lui 2011 vrem ca noul cod să fie gata, să fie mai suplu, să fie corelat cu cel de procedură fiscală, să nu mai existe divergente și nici probleme nereglementate“, a declarat, pentru Capital, secretarul de stat în Ministerul Finanțelor Publice (MFP) Dan Lazăr. Tot la nivel general, rescrierea Codului fiscal va rezolva câteva probleme care puneau firmele mici in situația de a plăti un expert pentru a desluși articolele întortocheate ale legii.
Principiul bunei credințe
Prima realizare a demersului inițiat de Finanțe este introducerea unui principiu ignorat până acum în legislația specifică, cel care punea contribuabilul în poziție de offside, chiar dacă vina aparținea legiuitorului. „De fapt, toată ideea este să pornim de la niște principii: eu, ca legiuitor, am toate pârghiile să reglementez. Dacă un contribuabil întâmpină dificultăți în achitarea taxelor și impozitelor, înseamnă că e vina legiuitorului, și nu a plătitorului de taxe“, explică Dan Lazăr introducerea principiului bunei-credințe.
Avocatul Gabriel Biriș spune că firmele pot avea motive de optimism, moderat însă, fiindcă, la nivel de principii, această reașezare a Codului fiscal ar putea fi un punct de cotitură, „dacă ea s-ar asuma și la nivel politic“. „Consultările au fost luate în serios de minister. Chiar dacă modificările nu vizează reducerea fiscalității, multe lucruri inutile vor dispărea, la fel și unele aberații, cum sunt la nivelul impozitelor și taxelor locale“, arată Biriș. Potrivit acestuia, atât MFP, cât și Ministerul de Interne au fost de acord că actualul sistem de impozitare a clădirilor „nu este normal“. Astfel, acesta ar urma să se facă în funcție de destinație, și nu în funcție de cine este proprietar: persoană fizică, respectiv persoană juridică.
Lobby-ul antreprenorilor străini
Camerele străine de comerț sunt cele mai implicate în rescrierea Codului fiscal. La fel și companiile de consultanță din Big 4. Echipa este completată de experții din companiile reprezentative din afara Big 4 și de avocați. Până acum, Camera de Comert Româno-Americană, AmCham, a transmis cele mai multe propuneri, din care 186 vizează numai Codul fiscal. „Mari așteptări nu trebuie să existe. Actualul cod are foarte multe anomalii și este o sursă permanentă de scandal și de litigii care nu avantajează pe nimeni. Scopul nostru este ca acestea să dispară“, spune Alexander Milcev, tax partner al Ernst&Young. Tot el punctează că România nu are cel mai prost Cod fiscal. „Marea realizare este că el se va rescrie, dar rămân probleme care nu țin de existența legii, ci de aplicarea ei“, mai arată consultantul Emilian Duca, reprezenantul BDO în echipa de experți pe rescrierea Codului fiscal, spune că, în momentul de față, nu s-a agreat nimic. „Eu, personal, am insistat pe introducerea legislației holding și pe proceduri. Nu am primit niciun feed-back. E bine totuși că se prezumă principiul bunei-credințe“, arată Duca.

Cele mai importante modificări propuse de AmCham

  • excluderea primelor de aport din definiția dividendului, care au aceeași natură ca și primele de emisiune;
  • câștigurile de capital din titluri de valoare, emise de rezidenți din România pe piețe din străinătate, trebuie considerate venituri din străinătate, neavând legătura cu rezidența emitentului, ci cu piața unde sunt tranzacționate;
  • egalitatea de tratament în ceea ce privește recuperarea capitalului social investit, indiferent de moneda în care este constituit;
  • clasificarea bioetanolului din punct de vedere al accizelor ca și produs energetic și nu ca alcool etilic, pe motivul destinației acestuia. Procesul de denaturare este similar procesului de aditivare a produselor energetice, care nu necesită linii speciale de producție;
  • reintroducerea antrepozitelor fiscale de depozitare a produselor accizabile destinate aprovizionării navelor cu produse energetice, activitate similară celei de aprovizionare a aeronavelor cu astfel de produse (pentru care legislația permite antrepozite fiscale de depozitare);
  • eliminarea impozitului majorat pentru persoanele fizice care au în proprietate două sau mai multe clădiri. Actualele prevederi nu fac decât să ducă la distorsiuni concurențiale.