Guvernul are nevoie de bani. Pentru buget. Acesta este lucrul cel mai important pentru autoritățile din țara noastră, care se concentrează aproape exclusiv asupra modalităților în care pot stoarce sume de la cei care plătesc deja cam toți banii care sunt apoi cheltuiți de stat. Așa s-a ajuns la acciza de 7 cenți pe litrul de combustibil, la indexarea accizelor cu rata inflației sau, mai recent, la amânarea până la un an a rambursării de impozite și TVA.

Desigur, sunt probleme majore cu toate aceste taxe modificate sau noi. Chiar dacă Guvernul și diferiții reprezentanți ai acestuia încearcă să ne convingă că majorările sunt „spre binele nostru“ sau „nu vor avea niciun impact“, e mai greu să păcălești oamenii, drept pentru care ne-am trezit cu o grevă a transportatorilor care, dacă mai dura două zile, crea probleme serioase în comerț. Probleme sesizate și de Guvern, care a dat înapoi cu o parte dintre măsuri, cum ar fi amânarea aplicării taxei de 7 cenți pe litrul de motorină pentru trei luni. O decizie care ridică semne de întrebare serioase atât asupra necesității introducerii taxei, cât și asupra intențiilor reale ale autorităților.
Scumpirile nu sunt de ajuns

Încasările bugetare la finele lui noiembrie, adică la 11 luni, sunt puțin peste cele bugetate inițial. Adică și-au revenit în ultimele luni, în principal ca urmare a executărilor automate de debite efectuate de ANAF. Amintim de încasările bugetare pentru că acestea au fost principalul motiv al rectificării bugetare de acum câteva luni și al necesității găsirii de noi surse de finanțare pentru bugetul de anul viitor (unde a contat și presiunea FMI, și a Comisiei Europene, care nu permit nicio deviație de la limitele stabilite).

În ciuda revenirii veniturilor bugetare, majorările și impunerile noi rămân în vigoare. Așa se face că acciza pentru benzina cu plumb crește cu 16,6% până la 637,91 euro pe tonă (491,19 euro pe mia de litri), cea pentru benzină fără plumb cu 19,4% până la 557,91 euro pe tonă (429,59 euro/1.000 litri), iar cea pentru motorină cu 21,1% până la 473,85 euro (400,395/1.000 litri). Dacă ne uităm la normele de accizare ale Comisiei Europene, vedem că nu se poate indexa acciza cu rata inflației, fiind obligatorie stabilirea unei rate schimb euro/leu – și atât. Ceea ce înseamnă că este necesară și o aprobare din partea CE, dar, desigur, Comisia nu va avea nicio problemă în a aproba o taxă mai mare (nu prea permite taxe mai mici, cu cele majorate nu are vreo problemă).

Peste această măsură, Guvernul a decis și introducerea unei noi accize, cea de 7 cenți pe litrul de combustibil. Care nu are niciun sens, nici măcar pentru „construcția de autostrăzi“, deoarece se suprapune cu taxa de drum. Aici a intervenit aparatul mediatic al Guvernului, compus atât din miniștri, cât și din consilieri. Care s-au grăbit să explice cum petrolul este în scădere pe piața internațională, deci prețul la pompă nu va scădea. Ba mai mult, taxarea în plus, care în mod normal duce la inflație, este bine-venită pentru a preveni deflația, care amenință economia ș.a.m.d.

Aberații cum rar am avut ocazia să auzim. Oricum, cei mai loviți, în primă fază, sunt transportatorii, care vor fi obligați să suporte scumpirea carburanților, în principal a motorinei. Chiar dacă și producătorii vor suporta o parte din noile costuri, cele mai multe vor ajunge la utilizatorii finali, transportatorii și deținătorii de autoturisme. Evident, de la transportatori se va duce către prețurile produselor și serviciilor.

Insolvență și faliment

„Creșterea accizei la carburanți devine direct proporțională cu creșterea insolvenței în transportul rutier“, spun cei de la Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri (UNTR). Ca să înțelegem mai bine, am vorbit cu un patron al unei companii de transport care are 11 camioane proprii.

Adică un transportator de mărime mică spre medie, care se asociază cu alţi transportatori atunci când primește o comandă care îi depășește capacitatea. „Noi ne luptăm în piață cu transportatorii mici, cei care au un singur camion și niciun angajat, cu cei care ocolesc regulile foii de parcurs, cu cei care cumpără motorină ilegal, adică mai ieftină“, spune O.S.,care a dorit să își păstreze anonimatul. „Suntem deja sub presiunea acestora, iar clienții ne cer prețuri mai mici decât costurile pe kilometru. Majorarea nu va face decât să ne oblige la restructurări și la faliment.“ Conform estimărilor, aproximativ 30% din piața de transport este ilegală, inclusiv în ceea ce privește achiziționarea de motorină.

Sub presiunea grevelor, Guvernul a anunțat că va amâna cu trei luni introducerea accizei de 7 cenți la motorină și o va menține, de la 1 ianuarie, pe cea la benzină. Consumul de carburanți ne arată că dintr-un total anual de 7 miliarde litri, 5,2 miliarde litri reprezintă motorina. Iar încasările din supra-acciză se vor situa la 490 milioane euro din motorină și 160 milioane euro din benzină. Trecem peste caracterul discriminatoriu al amânării cu trei luni doar pentru motorină și ne uităm care este impactul real. Care impact este minim pentru buget, având în vedere că ianuarie și februarie sunt două luni extrem de slabe pentru transportatori, iar în martie lucrurile abia încep să se miște. La fel și în agricultură, unde abia în martie încep (dacă timpul o permite) însămânțările. Deci consumul de motorină este minim în primul trimestru, la fel ca și pericolul ca statul să nu încaseze banii în plus pe care îi dorește. În schimb, Guvernul se pregătește să permită returnarea de TVA și de impozite cu întârziere de un an, o altă măsură care contravine normelor europene și care lovește direct în companii.

Industria transporturilor a ajuns la limita toleranţei și a suportabilităţii, iar orice majorare a costurilor va fi  transmisă integral şi imediat clienţilor. Uniunea Națională a Transportatorilor din România

490 mil. euro este suma care va ajunge la buget de pe urma introducerii accizei de 7 cenți pe litrul de motorină.

Acest articol a apărut în ediţia print numărul 50 a revistei Capital din săptămâna 16-22 decembrie 2013