Adio,prieteni!

revendicative cu semenii lor, de pe urma carora altadata au avut numai de castigat. Este ceea ce se intampla astazi cu cateva state puternice din UE. Sunt nemultumite de concurenta fiscala pe care le-o fac economiile in tranzitie, de curand primite in clubul patronat de Comisia Europeana. Se simt exploatate si sunt revoltate ca, pe banii propriilor contribuabili, pun umarul la bunastarea celor care le fura investitorii, deci le lipsesc de venituri si le pun in pericol pacea sociala. Uita insa ca

revendicative cu semenii lor, de pe urma carora altadata au avut numai de castigat. Este ceea ce se intampla astazi cu cateva state puternice din UE. Sunt nemultumite de concurenta fiscala pe care le-o fac economiile in tranzitie, de curand primite in clubul patronat de Comisia Europeana. Se simt exploatate si sunt revoltate ca, pe banii propriilor contribuabili, pun umarul la bunastarea celor care le fura investitorii, deci le lipsesc de venituri si le pun in pericol pacea sociala. Uita insa ca in anii ‘90 au evitat criza, care astazi le macina, pe seama economiilor central si est-europene. Acordurile de liber schimb incheiate cu acestea, ca etapa preliminara a aderarii, au insemnat eliminarea treptata a restrictiilor tarifare si netarifare din calea schimburilor comerciale. Pentru grupele de marfuri la care tarile foste socialiste nu excelau defel prin competitivitate, liberalizarea a fost asimetrica, tarile UE renuntand la taxarea importurilor din Est inainte ca tarile exportatoare sa acorde reciprocitate. Avantajul acestora din urma a fost minor. Desi puteau exporta aparent liber pe piata europeana, iar producatorii interni erau la adapost, marfurile lor se loveau de taxe antidumping si bariere netarifare greu de escaladat. Prin urmare, producatorii din UE nu au simtit defel rasuflarea concurentei in ceafa.In cazul grupelor de marfuri sensibile (otel, textile, carbune), larghetea de mana a UE a disparut cu desavarsire. Eliminarea barierelor vamale tarifare s-a facut simultan. Pietele estice, ramase descoperite, au absorbit produsele Uniunii. Reciproca nu a functionat. Pietele vestice, protejate de hatisul de standarde tehnice, reguli sanitar-veterinare si de mediu, de taxe antidumping etc., au ramas la adapost. Prietenia a functionat atata timp cat perdanti au fost cei din tabara fostelor tari comuniste. Pe masura ce economiile lor dau semne de inviorare, sentimentele amicilor europeni se racesc, iar sansele unei integrari reale se diminueaza.