Filip&Company, prin Ioan Dumitrascu (partener), Cristina Tudoran (senior associate), Alexandru Moraru (associate) a indicat care sunt principalele modificări cu privire la kurzarbeit. În primul rând ar fi vorba de extinderea limitei până la care se poate dispune reducerea timpului de lucru. Timpul de lucru va putea fi redus, în cazul reducerii temporare a timpului de muncă determinate de starea de urgență/ alertă/ asediu, cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară, prevăzută în contractul individual de muncă. Anterior, limita era de 50% din timpul de lucru. Deși și în decembrie 2020 se urmărise aceeași extindere la 80%, modificarea a fost invalidată la scurt timp, legiuitorul optând la acel moment pentru limita de 50%. Totodată, se menține posibilitatea angajatorilor de a implementa kurzarbeit și în următoarele 3 luni de la data încetării ultimei perioade de stare de urgență/ alertă/ asediu.

O altă modificare vizează acordul sindicatului reprezentativ/ reprezentanților salariaților. Astfel, conform Legii nr. 58/2021, acolo unde există organizații sindicale îndreptățite să negocieze contractul colectiv la nivel de unitate, ori reprezentanți ai salariaților, kurzarbeit va putea fi implementat de angajator cu acordul organizației sindicale/ reprezentanților salariaților.

Se modifică condițiile privind scăderea cifrei de afaceri

Legea mai stabilește că angajatorii trebuie să depună copia acordului încheiat cu sindicatul reprezentativ/ reprezentanții salariaților, iar în situația în care nu există sindicat reprezentativ/ reprezentanți ai salariaților, nu mai trebuie depusă copia acordului, ci, în locul ei va trebui depusă doar dovada informării salariaților.

În plus, se modifică și condițiile privind scăderea cifrei de afaceri. Dacă până în prezent condiția reducerii activității, necesară pentru aplicarea kurzarbeit, era evaluată obiectiv în funcție de diminuarea cifrei de afaceri din ultima/ penultima lună cu cel puțin 10% față de luna similară din anul anterior, noua reglementare va permite evaluarea reducerii activității prin raportare la luna similară ori față de media lunară a cifrei de afaceri din anul anterior declarării stării de urgență/ alertă/ asediu, respectiv din anul 2019.Modificarea legislativă apare ca echitabilă și ancorată în realitatățile resimțite de mediul econonomic.

Legea prevede suplimentarea indemnizației de către angajator

În plus, se are în vedere suplimentarea indemnizației de către angajator. Legea nr. 58/2021 precizează că, dacă bugetul angajatorului destinat plății personalului permite, indemnizația pentru timpul de lucru redus (i.e., 75% din salariul de bază brut aferent acestor ore) poate fi suplimentată de angajator până la nivelul salariului de bază integral (i.e., 100%), fără ca acest surplus să poată fi decontat de la bugetul de stat. Astfel, se recurge la o soluție similară celei aplicabile în cazul șomajului tehnic, unde angajatorii puteau decide suplimentarea indemnizației suportate de stat.

Se mai aduc și clarificări privind interdicția de angajare/subcontractare și se vorbește și de veniturile suplimentare acordate managementului. Dacă în prezent OUG nr. 132/2020 interzice acordarea de bonusuri la salariul de bază pentru structura de management a angajatorilor pe durata aplicării kurzarbeit, Legea nr. 58/2021 specifică această interdicție în sensul că va fi interzisă acordarea de prime sau alte venituri în afară de salariul de bază stabilit prin contract, pentru persoanele care asigură conducerea și/sau administrarea societăților, potrivit Legii nr. 31/1990. După încetarea aplicării kurzarbeit, ca în prezent, va fi posibilă acordarea acestor prime/ venituri suplimentare.

Detalii despre reducerea programului de lucru

Astfel, se clarifică pe de o parte că interdicția vizează conducătorii societăților în sensul Legii societăților (i.e., directori, administratori), iar pe de altă parte că interdicția vizează atât primele (i.e., bonusuri de performanță, prime de sărbători), cât și alte venituri suplimentare. Deși legiuitorul pare că se referă la persoanele încadrate cu contract individual de muncă, referindu-se la „salariu”, credem ca intenția a fost ca interdicția să se aplice și remunerării suplimentare aplicabile conducerii societăților pe acțiuni (or, potrivit Legii nr. 31/1990, aceștia nu pot fi încadrați pe bază de contract individual de muncă, ci pe bază de contract de mandat).

O altă modificare presupune perioada de reducere a timpului de lucru.  Legea nr. 58/2021 va elimina referirea la obligația angajatorului de a stabili programul de muncă pentru întreaga lună. Această modificare pare să aibă în vedere că, în ce privește celelalte zile în care nu se aplică kurzarbeit, programul de lucru este cel obișnuit.

Filip&Company recomandă să se trateze atent decizia de aplicare a kurzarbeit

În plus, acum se prevede și comunicarea deciziei către salariați dar se aduc și modificări privind documentele justificative necesare pentru decontare. Dacă până în prezent unul din documentele justificative necesare pentru decontarea indemnizației era o copie a deciziei privind reducerea timpului de muncă semnată de angajat de luare la cunoștință, Legea nr. 58/2021 flexibilizează această cerință, stabilind în locul semnării deciziei de către salariat, cerința depunerii dovezii aducerii deciziei la cunoștința salariaților, prin orice mijloace folosite de angajator în mod obișnuit pentru comunicarea cu angajații. Astfel, inclusiv comunicarea prin e-mail sau prin alte mijloace de comunicare scrisă la distanță, utilizate în mod normal de părți, va putea fi luată în considerare de agențiile pentru ocuparea forței de muncă.
Totodată, se elimină cerința de a depune balanța lunară de verificare din care să reiasă scăderea cifrei de afaceri, acest document fiind înlocuit de o declarație pe proprie răspundere a angajatorului, din care să reiasă îndeplinirea acestei condiții.

În concluzie, susțin reprezentanții Filip&Company, Legea nr. 58/2021 conține în general modificări utile, care clarifică ori flexibilizează aspecte de interes pentru companiile care vor să recurgă în continuare la kurzerbeit. Totuși, ei recomandă angajatorilor să trateze cu diligență sporită decizia de aplicare a kurzarbeit, pentru a se asigura că vor beneficia de decontarea sumelor aferente din bugetul de stat.