Potrivit ultimelor informații obținute din dosarul DIICOT al lui Mihai Chirică, în care este inculpat pentru omisiunea sesizării unor fapte de natură penală, se pare că primarul Iașiului ar fi semnat cel puțin o dată documente ce au ținut de „afacerea” ilegală derulată de ani buni de familia Asimionesei din Iași.

Mai exact, potrivit sursei citate, Mihai Chirică a semnat pentru înscrierea în cartea funciară a unui imobil, care, conform actelor false trebuia să fie o pensiune, dar în realitate a devenit un complex rezidențial de apartamente, care urmau să fie vândute persoanelor interesate care își căutau o locuință.

DIICOT prezintă în dosar cronologia acestei afaceri care a angrenat funcționari publici din mai multe sectoare, notari și inclusiv pe primarul Iașiului. Astfel, potrivit sursei citate, scopul grupului infracțional a fost și este în continuare de a scoate din patrimoniul Consiliului Local Iași, un teren.

„Grupul infracțional organizat a avut şi are în continuare ca scop (faptele fiind săvârșite și în acest moment) scoaterea din patrimoniul Consiliului Local Iași a unui teren adus ca aport în cadrul unui contract de asociere în participaţiune, prin deturnarea obiectului contractului încheiat cu Consiliul Local al Municipiului Iași, utilizându-se manopere dolosive şi documente falsificate în paguba autorității deliberative, toate având consecinţa inducerii în eroare a Consiliului Local şi maximizarea profitului în favoarea făptuitorilor.”, se arată în referatul cu propunerea arestării preventive din acest dosar.

Ce documente a semnat primarul Mihai Chirică

În ceea ce privește documentele semnate de primarul Mihai Chirică, potrivit DIICOT, acesta ar fi semnat pentru un imobil ce nu putea fi incadrat la categoria pensiune, așa cum indica documentația administrativă.

„Imobilul nu poate fi încadrat la categoria pensiune, întrucât Normele în vigoare, modificate prin Ordinul nr. 221 din 7 iulie 2015, definesc pensiunea turistică drept o structură de primire turistică, având o capacitate de cazare de până la 15 camere, totalizând maximum 40 locuri, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădire independentă, care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi condiţii de pregătire şi de servire a mesei.

Trebuie menționat faptul că, în ciuda documentelor avute la dispoziție, Ministerul Turismului a acordat aviz pentru funcționarea unor apartamente și garsoniere în ansamblul lor, nu camere individualizate, al căror număr ar depăși numărul prevăzut de legislația în vigoare.

Documentul a fost semnat în data de 15.06.2018, iar prin această acțiune, Mihai Chirică, Gabriel Ghergheșanu, dar și Victor Gavriliță au confirmat că lucrările de construcție, aflate la un stadiu fizic de realizare de 70%, se execută conform autorizației de construire, existând încheiat și proces verbal de recepție parțială a stadiilor realizării constrcției și că destinația lucrării este de Construire sediu de firmă și spații de cazare tip pensiune.

În același timp, a mai fost eliberat și un certificat de urbanism, având scopul supraetajării construcției existente, în care este reluată ideea conform căreia folosința locuinței era la momentul respectiv de sediu de firmă și spații de cazare tip pensiune.

„Grupul infracțional organizat s-a conturat la jumătatea anului 2016, când la Primăria Iași a fost depusă o solicitare de extindere a obiectului unui contract de asociere în participațiune încheiat între Consiliul Local al Municipiului Iași și societatea comercială … administrată la acel moment de Violeta Asimionesei.

Solicitarea este depusă de către societatea comercială, prin reprezentant legal, care și-a justificat solicitarea anexând o copie a unui presupus contract de cesiune din anul 2013, încheiat între aceasta și societatea …, prin care sunt cesionate …. toate drepturile și obligațiile care au rezultat din contractul încheiat în anul 2005 cu Consiliul Local.

Societatea … era administrată în fapt tot de familia Asimionesei, prin reprezentatul Luca Gică, persoană ce pare interpusă și care urmează să fie identificată.”, se mai arată în dosar.

Infracțiune de fals sub semnătură privată

„Prin utilizarea acestui înscris în relația cu Primăria Municipiului Iași sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de ”fals în înscrisuri sub semnătură privată”, înscrisul fiind datat în anul 2013, moment în care societatea … nu dispunea de dreptul de a-și conduce activitatea, fiind în stare de insolvență.

Solicitarea de extindere a obiectului contractului a rămas, însă, fără răspuns, fapt pentru care, 2 luni mai târziu, în Cartea funciară este înscris un alt contract de cesiune, presupus a fi încheiat în anul 2010 între societatea… , prin administrator Violeta Asimionesei și societatea… , administrată de către Florin Claudiu Asimionesei , fiul susnumitei.

Documentul în cauză, prin care au fost cesionate drepturile și obligațiile din contractul inițial din 2005 către SC *** SRL a fost atestat conform art. 3, alin. 1, lit. c din Legea nr. 51/1995 de către avocata Irina Iacob , care a sprijinit în acest fel scopul de a frauda interesele Primăriei, folosindu-se de mijloace care au menținut în eroare Consiliul Local al Municipiului Iași.

Prin atestarea de dată certă a contractului despre care există probe că a fost antedatat, avocatul Irina Iacob a săvârșit două infrcațiuni – ”abuz în serviciu” și ”fals în înscrisuri sub semnătură privată””, mai notează anchetatorii în dosar.

În ceea ce privește firma, potrivit datelor DIICOT, familia asimionesei sprijinită de ceilalți membrii ai grupării, respectiv și de avocata Iacob ar fi schimbat în mod nelegal firma pe care să se edifice construcția.

„Contractul de asociere în participațiune între autoritatea deliberativă Consiliul Local al Municipiului Iași și societatea comercială …avea ca obiect realizarea unui sediu de firmă și spații de cazare tip pensiune, în strada *** din Municipiul Iași, pe un teren în suprafață de 1351 mp, teren care a fost atribuit în folosinţă gratuită de Consiliul Local.

Societatea comercială … era administrată la acel moment de numita Violeta Asimionesei.

Conform contractului, Consiliul Local al Municipiului Iași ar fi urmărit scopul de a realiza sedii de firmă și spații de cazare tip pensiune care să aducă anual la bugetul Consiliului Local 10% din profitul anual al asocierii, dar nu mai puțin de 4000 euro/an.

Scopul Consiliului Local (până la urmă prin complicități ale unor angajați ai săi) a fost deturnat prin manoperele frauduloase săvârșite de numiții Violeta Asimionesei și Florin Claudiu Asimionesei, administrator al societății comerciale …, societate spre care se presupune că au fost cesionate de către SC *** SRL toate drepturile și obligațiile asumate prin contractul încheiat cu Consiliul Local al Municipiului Iași în anul 2005.

Violeta Asimionesei și Florin Claudiu Asimionesei au fost sprijiniți în activitatea infracțională, pentru a deturna obiectul contractului în frauda Consiliului Local al Municipiul Iași de către avocata Irina Iacob , de notari publici din Municipiul Iași, dar și de către funcționari din administrația publică locală”, se mai arată în dosar.

Datele contractului nu au fost respectate

De menționat este faptul că, potrivit surselor citate, toate obligațiiile asumate de socitatea comercială prin contractul încheiat în 2005 cu Consiliul Municipiului Iași nu au fost respectate, în acest context, recurcându-se la mijloace frauduloase.

Datele din dosar mai arată că pe terenul respectiv nu a fost ridicată construcția stabilită și totodată nu au fost efectuate nici demersurile în acest sens timp de șase ani, aici încadrându-se certificatul de urbanism sau solicitarea de emitere a autorizației de construcție.

„Din datele existente la dosarul cauzei a rezultat faptul că obligațiile asumate de către societatea comercială …prin contractul încheiat în anul 2005 cu Consiliul Local al Municipiului Iași nu au fost respectate, urmărindu-se ca, în final, recurgând la mijloace frauduloase, să nu fie edificate pensiune și sedii de firme, ci un imobil de locuințe colective, pentru ca profitul obținut de către familia Asimionesei să fie cât mai mare.

Pe terenul din Mun. Iași, *** nu a fost ridicată construcția stabilită în contract și nici nu au fost efectuate demersuri în acest sens timp de 6 ani (obținere certificat de urbanism, solicitare de emitere a autorizației de construcție), astfel încât Consiliul Local a promovat o acțiune în rezilierea contractului, care a fost respinsă de către Tribunalul Iași, prin sentința cu nr. *** în dosarul *** , aflat pe rolul Tribunalului Iași, aparent SC *** SRL invocând că nu i s-a emis certificat de urbanism, aspect care ar fi împidicat-o să înceapă edificarea construcției”, mai notează procurorii de la crimă organizată”, se mai arată în document.

Sentința dată de Tribunalul București

În toamna anului 2014, Tribunalul București a dispus intrarea în faliment prin procedură generală a debitorului respectiv, mai exact dizolvarea societății dar și dreptul de administrare a acesteia.

Totuși, Asimionesei a ignorat acest lucru iar în cursul zile următoare a emis o cerere pentru emiterea unui certificat de urbanism, înregistrată la Primăria Iași, pentru construirea unui sediu de firmă și spații de tip cpensiune.

Deși societatea nu mai există în prezent, Primăria iași a eliberta certificatul de urbanism.

„În data de 29 septembrie 2014, prin sentința …, Tribunalul București a dispus intrarea în faliment prin procedură generală a debitorului SC *** SRL, dizolvarea societății și ridicarea dreptului de administrare a acesteia.

Ignorând această stare de fapt și consecințele pe care le-ar fi produs asupra contractului de asociere în participațiune, respectiv încetarea acestuia, prin imposibilitatea realizării obiectului, și repunerea părților în situația anterioară, așa cum, de altfel, ar fi fost normal, numitul Florin Claudiu Asimionesei , în calitate de reprezentant al SC *** SRL, a depus în ziua următoare intrării în faliment, pe 30.09.2014, o cerere pentru emiterea unui certificat de urbanism, înregistrată la Primăria Iași cu nr. ***, pentru construirea unui sediu de firmă și spații de cazare tip pensiune pe terenul adus aport de către Consiliul Local al Municipiului Iași.

Paradoxal, deși societatea nu mai exista, Primaria Iași a eliberat un certficat de urbanism – cu nr. *** – în scopul obținerii unui Plan Urbanistic Zonal- “Construire sediu de firmă și spații de cazare tip pensiune”.

Probabil realizând că nu vor putea finaliza vreo construcție pe o societate care, juridic, nu mai exista, în perioada 2014-2016, membrii familei *** nu mai realizează demersuri pe firma SC *** SRL în vederea construirii pensiunii și a sediilor de firmă.

Totuși, în ultimele zile de valabilitate a certificatului de urbanism, la data de 28.06.2016, societatea comercială SC *** SRL, CUI *** (o altă societate în care sunt asociați membri ai familiei *** ), a înaintat adresa înregistrată cu nr. *** Primăriei Municipiului Iași, prin care a solicitat extinderea obiectului contractului de asociere cu nr. *** “pentru spitale, hoteluri, locuințe colective, bloc de birouri”, se mai arată în document.

Contracte pe bandă rulantă

După mișcarea făcută anterior, failia Asimionezei a dat drumul unui alt contract de cesiune, iar avocata Iacob a făcut eroare fără precedent în acest context. Ea a acordat o dată certă, în contextul în care noul sediu a fotss chimbat.

„Astfel, la scurt timp după prezentarea contractului de cesiune de către SC *** SRL, familia Asimionesei plăsmuiește un alt contract pe care îl trimit în circuitul documentelor din Primărie, un contract de cesiune încheiat la 27.04.2010 prin care sunt cesionate către SC *** SRL, CUI *** , de către SC *** SRL toate drepturile și obligațiile aferente contractului de asociere în participațiune încheiat cu Consiliul Local al Municipiului Iași în 2005.

Diferența, însă o face de această dată investirea cu dată certă de către numita Irina Iacob , avocat in cadrul Baroului Iași.

Avocata Irina Iacob comite, însă, o eroare gravă când acordă data certă, deoarece trece în act noul sediu al SC *** , schimbat ulterior încheierii contractului, fapt care ridică suspiciunea antedatării acestui contract. De altfel, abia după modificarea din anul 2014 a Legii avocaturii, documentul astfel înregistrat la cabinetele avocațiale capătă valoare de înscris oficial.

Pe de altă parte, dacă ar fi cesionat contractul la data indicată, acesta ar fi trebuit prezentat instanței în procesul cu Primăria Iași, deoarece societatea cedentă nu ar mai fi avut calitate procesuală la acea dată. În plus avocatul care a acordat data certă reprezentase și în procesul intentat de Primărie SC *** s SRL”, se mai arată în dosar.

Care a fost scopul grupului infracțional

La finele dosarului se menționează că scopul infracțional urmărit încă de la început de membrii grupului infracțional a fost de a construi un bloc, urmând ca apartamentele construite în el să fie vândute, iar publicitatea a ajutat foarte mult.

La începutul lunii iulie 2017 a fost anunțată rezervarea de apartamente într-un complex nou din oraș, de lux, la doar câteva minute de punctele mari de interes, visul oricărei persoane care își dorește o nouă locuință.

Deși proiectul prevedea o pensiune cu spații de birouri, conform anunțului din 2017, construcția era de fapt un proiect rezidențial exclusivist, cu finisaje de lux de ”cele mai înalte standarde”.

„Scopul urmărit de la început de către membrii grupului infracțional organizat a fost de a construi un bloc și de a înstrăina apartamentele, astfel cum rezultă și într-un articol publicat pe site-ul oficial al Complexului rezidențial- *** în data de 06.07.2017, evidențiat de către organele de cercetare penală în procesul-verbal din data de 12.04.2021.

Astfel, la începutul lunii iulie 2017 este anunțată “rezervarea de apartamente în cel mai nou complex din oraş”.

Sunt propuse spre achiziție “apartamente cu 1 cameră şi 2 camere situate în zona Copou într-un complex rezidențial de lux de, excelent poziționat, în zonă ***, la doar câteva minute de punctele mari de interes(***, etc)”.

Proiectul este descris ca fiind “un proiect rezidențial exclusivist, cu finisaje de lux ce se încadrează la cele mai înalte standarde”, nicidecum ca o pensiune cu spații de birouri”, au mai adăugat procurorii.