Explozia numărului de contestaţii, erorile din documentaţii, dar şi frica de DNA a birocraţilor au dus la anularea, în acest an, a trei sferturi din achiziţiile publice iniţiate prin sistemul e-licitaţie.ro
În plin sezon de tăiere a cheltuielilor publice, sistemul care ar trebui să simplifice procedurile de desfăşurare a licitaţiilor, asigurând în acelaşi timp transparenţa întregului proces, pare să îngreuneze activitatea autorităţilor. În primele cinci luni ale acestui an au fost anulate 15.000 de licitaţii publice, a căror valoare estimată depăşeşte şase miliarde de euro.
Suma reprezintă trei sferturi din valoarea licitaţiilor anulate pe tot parcursul anului trecut: 8,15 miliarde euro. Gabriel Sandu, ministrul comunicaţiilor, explică situaţia prin frica angajaţilor din ministere de a fi chemaţi la DNA. „Ar fi un lucru bun dacă, de frica justiţiei, angajaţii îşi corectează singuri comportamentul”, comentează Sorin Ioniţă, director de cercetare la Societatea Academică Română.
O altă piedică în calea fondurilor UE
Creşterea tot mai mare a numărului de contestaţii depuse de participanţi, dar şi greşelile din caietele de sarcini şi la evaluările valorilor contractelor sunt alţi doi factori majori care au contribuit la explozia numărului de licitaţii anulate. Cel puţin la nivelul contestaţiilor, ritmul nu se va domoli anul acesta: Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor prognozează o majorare de 40% a contestaţiilor depuse de firmele înscrise în sistem.
Înseamnă că aceste miliarde de euro nu mai ajung în economie? „Eu nu cred că există şase miliarde de euro, tocmai pentru că au existat şi licitaţii anulate din lipsa banilor pentru cofinanţare”, afirmă Sorin Ioniţă. Însă, cu siguranţă, se va simţi acut lipsa celor câteva sute de milioane de euro din fonduri europene ce nu vor mai fi atrase din cauza anulărilor licitaţiilor.
Aproape 15.000 de licitaţii publice, în valoare de peste şase miliarde de euro, au fost anulate doar în cinci luni din 2010. Cauzele sunt nu numai de ordin tehnic şi procedural, ci ţin şi de teama în creştere a birocraţilor din instituţiile publice că vor fi chemaţi să dea cu subsemnatul la DNA. Între timp, România pierde şi din acest motiv fonduri europene de sute de milioane de euro.
Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti lansa, pe 2 iunie, o licitaţie pentru „Lucrări de reparaţii şi reabilitări la unităţile administrate“. După numai o zi, aceasta a fost anulată, pe motiv că valoarea estimată este greşită. Hidroelectrica lansa, pe 4 iunie, o licitaţie pentru achiziţionarea unui automobil de teren a cărui valoare estimată era de 332.049,32 lei, dar după ce presa a relatat pe larg despre dotările opţionale de lux cerute de autoritate, licitaţia a fost anulată a doua zi. Motivul oficial invocat: redirecţionarea fondurilor către „alte obiective prioritare d.p.d.v. al necesităţii“.
Comuna Ostroveni a lansat, pe 26 mai, un anunţ de participare pentru „Lucrări de proiectare şi construcţii, finisare, instalaţii termice, electrice, sanitare, alimentare cu apă, canal şi modernizare drumuri“, valoarea estimată a contractului fiind între 100.000 de euro şi patru milioane de euro. După doar două zile, licitaţia a fost anulată, din cauza imposibilităţii „accesării fondurilor prevăzute pentru încheierea acordului-cadru, primăria Ostroveni rămânând în reportare la finanţarea investiţiei“.
Cazurile prezentate mai sus sunt doar trei din cele aproape 15.000 de licitaţii lansate în Sistemul Electronic de Licitaţii Publice (SEAP) şi anulate în primele cinci luni ale anului. Raportat la cele 20.000 de licitaţii anulate în tot anul 2009, evident că cifra este de-a dreptul alarmantă. Sesizat din oficiu, Gabriel Sandu, ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, spunea recent că unul din motivele anulărilor ar fi chiar faptul că angajaţilor din ministere le este frică să mai semneze contracte pentru a nu apărea relatări negative în presă, în urma cărora să se trezească cu dosare la DNA. „Ratăm accesarea de fonduri europene nerambursabile de sute de milioane de euro pentru că aproape orice licitaţie este contestată”, a declarat ministrul.
Anularea licitaţiei, nepedepsită
Poate motivul oficial cel mai des invocat în cazul licitaţiilor anulate este acela că „abateri grave de la prevederile legislative afectează procedura de atribuire sau este imposibilă încheierea contractului“. Însă şi valori greşit estimate sau preţuri eronate în cazul cumpărărilor directe au făcut ca, dintr-un total de 21.553 de proceduri iniţiate în SEAP, numai 6.703 să fie atribuite.
„În practică, deciziile de anulare, de regulă intemeiate pe art. 209 lit. d) din OUG nr. 34/2006, sunt determinate de greşita estimare a valorii contractului, «minusuri» constatate în caietul de sarcini cu privire la obiectul achiziţiei, întârzieri în obţinerea finanţărilor relative la contractul care se doreşte a fi atribuit, acolo unde este cazul, inclusiv «alte» motive (sistemul permite această bifare, în ciuda faptului că anularea unei proceduri în alte cazuri decât cele prevăzute la art. 209 alin. 1 este calificată ca fiind contravenţie)“, explică Loredana Tatu, avocat senior, specialist în achiziţii publice, la firma de avocatură Boştină şi Asociaţii. Altfel spus, este portiţa în spatele căreia se ascund greşelile angajaţilor din sistemul public.
Numărul contestaţiilor va creşte cu 40%
Şi firmele care participă la licitaţii au o contribuţie importantă la creşterea numărului de licitaţii anulate: circa o treime sunt anulate din cauza contestaţiilor depuse de participanţi. Conform Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), în primele trei luni ale anului, numărul contestaţiilor depuse a crescut cu 33,6% comparativ cu perioada similară a anului precedent şi cu 76,94% comparativ cu primul trimestru al anului 2008.
Aceasta după ce, anul trecut, 31% din deciziile luate de CNSC au fost soluţionate în favoarea contestatorilor. Iar perspectiva pentru anul acesta nu este deloc îmbucurătoare, oficialii estimând că numărul contestaţiilor primite ar putea creşte cu 40% faţă de anul trecut. „În vremuri de restrişte economică, există foarte multe probleme exact în rândul agenţilor economici care se bat între ei de multe ori cu arme incorecte. Există şi situaţii în care se fac contestaţii şi se cer anulări de licitaţii doar pentru a face rău unui potenţial câştigător sau chiar beneficiarului“, spune Ionuţ Damian, preşedintele Centrului Naţional de Management pentru Societatea Informaţională, operatorul SEAP, subliniind însă că opinia exprimată este personală.
Sistemul din spatele e-licitatie.ro, implementat încă din anul 2004, va fi schimbat anul acesta pentru a face faţă creşterii puternice a gradului de utilizare înregistrat în ultimii ani. Şi aceasta pentru că dacă în anul 2008 circa 3,25% din contractele atribuite se realizau prin licitaţii desfăşurate exclusiv online, anul trecut ponderea a crescut la 14,22%, iar în primele cinci luni ale acestui an a depăşit 21%. Toate acestea şi pentru că legislaţia a fost modificată, autorităţile contractante fiind obligate să realizeze 40% din achiziţiile publice prin licitaţii online. „În 2009, gradul de utilizare a sistemului s-a triplat, iar acum vrem să creştem de zece ori faţă de 2007-2008, ceea ce solicită foarte mult echipamentele şi sistemele“, explică Ionuţ Damian. „Noi încercăm să găsim acum soluţia ideală pentru a face un upgrade cu costuri minime, eventual fără costuri. Am găsit o soluţie care ne propulsează şi în topul Uniunii Europene în ceea ce priveşte abordarea: supercomputing“ (un sistem informatic bazat pe o reţea de calculatoare – n.red.).
Acest proiect va rezolva şi una dintre disfuncţionalităţile majore ale sistemului: „Practica a demonstrat faptul că disfuncţionalităţile SEAP sunt, primordial, de natură tehnică (accesare / blocare / întrerupere sistem, transmitere documentaţii / documente în sistem, imposibilitate de prezentare mostre etc.), însă se poate vorbi de disfuncţionalitatea sistemului şi în termeni care se referă la resursele umane (număr personal extrem de redus, helpdesk practic inexistent)“, spune avocatul Loredana Tatu.
Iar această problemă devine foarte serioasă atunci când se întâmplă cu puţin timp înaintea unui deadline, majoritatea participanţilor la licitaţii depunând documentele în ultimul moment. „Procedura de înregistrare pe site, deşi foarte simplă teoretic, este greoaie“, spune şi Irina Bănică, avocat asociat la casa de avocatură Pop Pepa. „Este nevoie de un certificat digital, de semnătură electronică, dar şi de plata unei taxe de 40 de lei, care, deşi infimă, poate fi considerată o piedică psihologică de multe companii“, explică ea.
În plus, avocatul spune că există în rândul participanţilor şi o preocupare în ceea ce priveşte confidenţialitatea datelor transmise prin internet. Teoretic, aceasta este garantată de sistem, însă practic temerea există, pentru că documentele tranzitează mai multe reţele.
Iar feedbackul venit din mediul de afaceri nu este nici el mai bun. Marian Ghinescu, directorul Diviziei Medicale a companiei Siemens, ce participă adesea la licitaţii, spune tranşant: „Procedurile sunt extrem de greoaie şi consumatoare de timp, fără a fi eficiente în ceea ce priveşte rezultatul. SEAP este doar un paravan, doar mimează legalitatea“, mai spune el, adăugând că „autoritatea de soluţionare a contestaţiilor este o verigă birocratică total inutilă, dar cu posibilităţi mari de complicare a procedurilor“.
Ca exemplu, el spune că a avut probleme cu interpretarea legii de către CNSC, dar şi că, în cazul licitaţiilor online, nu se văd în timp real cotaţiile venite în ultimele cinci minute de la competitori. Iar în online, fiecare secundă contează. „Eu cred că e un sistem bun mânuit prost, făcând deservicii mari principiilor care au stat la baza acestui mod de achiziţie a bunurilor şi serviciilor“, concluzionează managerul.
De partea cealaltă, autorităţile contractante pun accentul pe transparenţa sistemului. Astfel, reprezentanţii Direcţiei Economico-Administrative din Ministerul Administraţiei şi Internelor, cea mai activă autoritate din punctul de vedere al licitaţiilor online iniţiate anul acesta, declară: „În ceea ce priveşte instituţia noastră, apreciem că între avantajele importante ale utilizării sistemului se regăsesc transparenţa, pentru că sunt aduse la cunoştinţa tuturor operatorilor economici interesaţi informaţiile referitoare la procedurile de achiziţie publică şi, în special, utilizarea eficientă a fondurilor publice, prin obţinerea unor preţuri avantajoase, întrucât operatorii economici sunt în concurenţă directă“.
Însă, existenţa disfuncţionalităţilor nu este negată de autorităţi. Din contră: de săptămâna aceasta, intră în funcţiune un parteneriat între Consiliul Concurenţei, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) şi CNSC, scopul declarat fiind unificarea eforturilor „în vederea depistării şi corectării disfuncţionalităţilor“ din domeniul licitaţiilor publice.
Duc toate acestea la o reticenţă a companiilor de a participa la licitaţii? „Răspunsul ar putea fi afirmativ, probabil din cauza necunoaşterii regulilor ofertării online, însă aceeaşi reticenţă ar putea fi reţinută şi în privinţa autorităţilor, care sunt obligate să utilizeze mijloacele electronice în proporţie de (numai) 40% din valoarea totală a achiziţiilor publice în decursul unui an şi care sunt, în continuare, suficient de birocratice cu privire la organizarea procedurilor de achiziţie publică“, concluzionează Loredana Tatu.
e-licitatie, îmbunătăţit datorită e-România
Cel puţin o parte din aceste plângeri îşi vor găsi soluţionarea odată cu lansarea noului portal, datorită strategiei naţionale de supercomputing. „Este o tendinţă mondială de migrare de la sistemele clasice la sitemele de supercomputing. Este cea mai bună metodă de minimizare a costurilor cu echipamentele. Companii precum Google sau Amazon folosesc sisteme de acest tip“, explică Ionuţ Damian. „În Uniunea Europeană nu există niciun sistem de achiziţii publice care să funcţioneze în supercomputing. Sunt mulţi care au sisteme mult mai vechi decât ale noastre şi care îşi doresc să facă transferul, dar noi suntem primii care vom face acest pas. Problema lor este că au făcut investiţii mult mai mari decât ale noastre, iar acum nu se justifică o investiţie adiţională. La noi exact investiţia pe care Guvernul o face în supercomputing, ca strategie paralelă, necesită conţinut“. În cazul de faţă, SEAP. Rămâne însă de rezolvat şi problema contestaţiilor, care ţine însă numai de realizarea corectă, conform legii, a caietelor de sarcini, dar şi a fair-play-ului din rândul mediului privat.
În 2009, gradul de utilizare a sistemului s-a triplat, iar acum vrem să creştem de zece ori faţă de 2007 – 2008, ceea ce solicită foarte mult echipamentele şi sistemele.
Ionuţ Damian, preşedintele Centrului Naţional de Management pentru Societatea Informaţională
40% din achiziţiile publice trebuie derulate integral prin mijloace electronice, iar procedurile offline trebuie anunţate în sistemul SEAP
40 lei este suma ce trebuie plătită de o companie care doreşte să participe la o licitaţie online. Dacă este anulată şi apoi reluată, suma trebuie achitată încă o dată
