Legislatura lui Donald Trump a dus Statele Unite și Germania în cel mai prost moment al relațiilor lor diplomatice de la cel de-al Doilea Război Mondial, o stare de tensiune recunoscută în mod deschis de Ministerul de Externe de la Berlin, dar relația transatlantică a început deja să se reconstruiască. Anunțul lui Trump din iunie că aproximativ o treime din soldații americani vor părăsi bazele germane, operaţiune pentru care el a ordonat deja să se efectueze “cât mai repede posibil”, ar putea, de exemplu, să rămână doar pe hârtie. 

Congresul Statelor Unite face deja primii pași pentru a bloca retragerea masivă a soldaților americani din Germania în pachetul privind proiectul de lege al bugetului apărării, pe care democrații și republicanii l-au convenit în ambele camere ale Congresului. Berlinul așteaptă deja ca secretarul Apărării Statelor Unite să declare într-un raport către Congres că o astfel de retragere nu ar fi în interesul național pentru a începe să inverseze situația și să împiedice ca, în termen de patru luni, numărul soldaților americani staționat în Republica Federală Germania să coboare sub 34.500. Deși acest reviriment are de trecut un obstacol. Bugetul Apărării convenit zilele acestea de membrii Camerei Reprezentanților controlată de democrați și de Senatul dominat de republicani, un text de 4.500 de pagini, nu a fost încă semnat de Donald Trump pentru ca legea să intre în vigoare. 

Documentul agreat de cei doi înalți oficiali ai Comitetului pentru Servicii Armate al Senatului, republicanul Jim Inhofe și democratul Jack Reed, afirmă la pagina 1.428 că Congresul continuă să evalueze Germania ca un partener puternic al NATO. Prezența “a aproximativ 34.500 de membri ai forțelor armate americane staționaţi în Germania servește drept un factor de descurajare major pentru agresiunea militară și eforturile expansioniste ale Rusiei în Europa”, spune el, “trupele americane din Germania sunt, de asemenea, de o importanță vitală pentru a sprijini operațiunile americane în Orientul Mijlociu, Africa și Afganistan”.

Trump a dictat retragerea trupelor ca măsură punitivă, susținând că cheltuielile de apărare ale Germaniei sunt prea mici. El plănuise să retragă un total de aproximativ 12.000 de soldați, adică aproximativ o treime din numărul total al celor staționați în Republica Federală. Locațiile din Baden-Württemberg, Bavaria și Renania-Palatinat ar fi deosebit de afectate. La câteva săptămâni după anunțul lui Trump, secretarul apărării SUA, Mark Esper, destituit acum, a arătat clar că planurile trebuiau puse în aplicare “cât mai curând posibil”, deși ordinul nu a fost îndeplinit până acum.

Un alt simptom al dezactivării confruntării cu Germania este disponibilitatea pe care Congresul SUA a arătat-o ​​de a-și schimba poziția în ceea ce privește sancțiunile împotriva companiilor care participă la construcția Nord-Stream 2, conducta de gaz care va transporta gazul rusesc pe sub mare în nordul Germaniei, intenție care se reflectă și în bugetul Apărării. Documentul menționează în mod specific necesitatea consultării partenerilor europeni cu privire la orice decizie în acest sens, într-un limbaj de încredere pe care Germania nu l-a auzit la Washington în ultimii ani. Tot în octombrie, potrivit unui regulament publicat de Ministerul Afacerilor Externe al SUA, oricine colaborează cu materiale sau spații pentru amenajarea conductei de gaz sau echipează nave în acest scop sau finanțează conducta de gaz, trebuie să suporte  o pedeapsă.

“Ministerul Afacerilor Externe al SUA și Ministerul Finanțelor sunt dispuse să folosească întregul spectru de sancțiuni pentru a opri construcția acestui gazoduct”, se spunea atunci în declarație. În august, trei senatori americani, Ted Cruz, Tom Cotten și Ron Johnson, au amenințat într-o scrisoare către micul oraș Sassnitz, pe insula Rügen, un punct de convergență logistică pentru construcția conductei de gaz, cu distrugerea economică a orașului dacă va accepta să continue colaborarea cu proiectul. “Noi decidem cu privire la politica noastră energetică, aici, în Europa. De asemenea, nu criticăm faptul că Statele Unite aproape că şi-au triplat importurile de petrol din Rusia în 2019 și că sunt acum al doilea importator mondial de țiței rusesc. Statele Unite își folosesc drepturile la o politică energetică independentă, la fel și noi”, a fost răspunsul ministrului german de Externe Heiko Maas. Poziția invariabilă a Berlinului în acest sens este că sancțiunile extrateritoriale ale SUA “încalcă dreptul internațional”.

După alegerile din Statele Unite, pe 9 noiembrie, cancelarul Merkel a recunoscut în felicitările sale adresate lui Biden și Kamalei  Harris că “europenii trebuie să își asume progresiv mai multă responsabilitate” în domeniul apărării și al politicii externe, lucru pe care SUA “îl aşteaptă și pe bună dreptate”. “Noi, europenii, am pornit la drum”, a adăugat Merkel. “Statele Unite și Germania ca parte a UE trebuie să stea împreună pentru a depăși marile provocări ale timpului nostru”…”să fie umăr la umăr în examinarea dificilă a pandemiei coronavirusului, în lupta împotriva încălzirii globale și a consecințelor sale, în lupta împotriva terorismului, pentru o societate deschisă și liber schimb”, a subliniat cancelarul german. “Acestea sunt bazele bunăstării de pe ambele maluri ale Atlanticului”, a spus el, subliniind importanţa relaţiilor bilaterale şi a unei “prietenii” vechi de decenii, un “tezaur comun” şi “valori fundamentale împărtăşite, cum ar fi omul, democraţia şi libertatea”, conform abc.es.