PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Companii

Firmele străine din România nu investesc în cercetare. Ce interese au la noi?

Autor: capital.ro | joi, 25 februarie 2016 | 0 Comentarii

Sectorul privat, care este dominant pe piaţa românească, nu are apetenţă pentru cercetare pentru că aici activează filiale şi subsidiare ale companiilor străine, care primesc rezultatele cercetării de la firma mamă şi nu mai au interes să dezvolte cercetarea privată în România, a declarat, joi, directorul Institutului de Economie Naţională, Gheorghe Zaman.

"La noi, sectorul privat, care este dominant în economie, în proporţii de la 70% până la 95% - dacă luăm sectorul bancar - nu are apetenţă pentru cercetare, în timp ce în ţările capitaliste dezvoltate sectorul privat este principala sursă de finanţare. De ce? Răspunsul este foarte clar. La noi sunt filiale, subsidiare, care primesc rezultatele cercetării de la firma mamă şi nu mai au interes să dezvolte cercetarea privată în România", a spus Gheorghe Zaman, la o masă rotundă.

Potrivit preşedintelui Institutului Naţional de Statistică, Tudorel Andrei, prezent şi el la eveniment, ponderea cheltuielilor pentru cercetare - dezvoltare în PIB era de 0,38% în 2014, în România, în condiţiile în care Ungaria şi Grecia aveau o valoare de aproape trei ori mai mare.

"Dacă avem în vedere ponderea cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare în Produsul Intern Brut, la nivelul anului 2014 valoarea este de 0,38%. Interesant este să ne comparăm şi cu alte ţări care sunt în apropierea noastră, Ungaria şi Grecia. Ungaria are o pondere a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare în PIB de aproape trei ori mai mare decât România, Grecia având o valoare asemănătoare, deci de aproape trei ori mai mult decât înregistrează România. Aceasta arată o capacitate redusă pentru cercetare dezvoltare", a spus, joi, Tudorel Andrei.

Preşedintele INS a afirmat că, la nivel european, se manifestă o tendinţă de creştere a cercetării-dezvoltării în zona de obţinere a producţiei, cifrele la nivel naţional fiind diferite de media europeană. Dacă, în România, ponderea sectorului privat pentru fondul de cercetare - dezvoltare este de 31%, la nivel european aceasta depăşeşte 55%.

Conform lui Tudorel Andrei, în România, îşi desfăşoară activitatea în jur de 19.000 de cercetători, în Ungaria 25.000, iar în Grecia aproape 30.000. În România, zona privată are o pondere mică în ceea ce priveşte repartizarea personalului de cercetare - dezvoltare, respectiv 29% din totalul personalului, în timp ce la nivel european ponderea depăşeşte 50%.

Institutul Naţional de Statistică şi Institutul de Economie Naţională al Academiei Române au organizat, joi, masa rotundă cu tema "Tendinţe ale cercetării, dezvoltării şi inovării în România şi Cerinţe ale strategiei UE 2020".

La eveniment participă experţi ai celor două instituţii organizatoare, precum şi alte personalităţi din domeniu.

Conform datelor INS, numărul salariaţilor din activitatea de cercetare - dezvoltare a scăzut 3,43% în 2014, ajungând la 31.391 salariaţi, cei mai mulţi dintre aceştia lucrau în sectorul guvernamental, respectiv 11.866 salariaţi, iar restul în mediul de afaceri (10.437), învăţământul superior (8.966) şi sectorul privat non-profit (122).

Ponderea cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare pe sectoare de performanţă în Produsul Intern Brut a fost de 0,38% în 2014 - 0,22% din sectorul public şi 0,16% din cel privat.

SURSA: Agerpres



SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.