PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Transporturi si Infrastructura

Ultima frontieră a Master Planului de Transport

Autor: Ciprian Mailat | vineri, 25 martie 2016 | 2 Comentarii

De mai bine doi ani discutăm despre Master Planul General de Transport și încă nu-l avem aprobat. Oficialii de la Transporturi ne-au asigurat, în cadrul conferinței organizate de revista Capital, că până la jumătatea lunii aprilie proiectul de aprobare a Master Planului va fi prezentat Guvernului.

Peste două decenii nu au fost îndeajuns pentru a avea o economie care să funcționeze în parametrii normali, fără derapaje. Avem multe sectoare care nu se ridică la standardele internaționale. Unul dintre acestea este infrastructura de transport, unde în ultimii ani s-au alocat fonduri uriaşe, dar calitatea infrastructurii lasă de dorit.

Potrivit ultimelor informații disponibile comunicate de INS, drumurile publice din România totalizau 85.362 de kilometri, din care doar puțin peste 20% erau drumuri naționale, adică 17.272 km, drumuri județene 35.505 km și 32.585 km erau drumuri comunale. Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, aproape 40% din drumurile publice sunt drumuri pietruite și de pâmânt. În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 44,4% din lungimea drumurilor modernizate şi 52% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită. Din totalul drumurilor naţionale, la finele anului 2014, 6.194 km (36%) erau drumuri europene, și doar 683 kilometri (cu 6,1% mai mult decât în anul 2013, respectiv 39 km) însumau autostrăzile.

Un nou aviz de la Bruxelles

Potrivit lui Marcel Boloș, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, în decursul acestei săptămâni oficialii instituției vor avea o ultimă dezbatere cu reprezentanții Comisiei Europene pe marginea proiectelor prioritare cuprinse în Master Planul General de Transport (MPGT). „A fost greu să ajungem în acest stadiu cu acest document. Mai avem o dezbatere finală la Comisia Europeană pe 22 martie, această fiind ultima dezbatere. Apoi va putea intra pentru aprobare. Nu sunt doar proiecte aruncate pe hârtie“, a declarat Marcel Boloș, în cadrul Conferinței Capital „Construcții și Infrastructură 2016“, desfășurată săptămâna trecută la World Trade Center din București.
Oficialul Ministerului Tran­spor­torilor a dat asigurări că până la data de 15 aprilie proiectul de lege privind aprobarea Master Planului General de Transport va fi prezentat spre adoptare Guvernului. „Sper ca până la finalizarea acestei sesiuni parlamentare proiectul de lege să fie avizat și de Parlament, dar aici nu mai depinde de noi“, a precizat Boloș.
Master Planul a fost pus în dezbatere public în urmă cu aproape doi ani de zile, au fost organizate o serie de dezbateri publice, în care cei interesați au putut să-și expună punctele de vedere asupra proiectelor. Unul dintre criteriile asupra căruia s-a discutat cu membrii CE a fost cel al sustenabilității economice. „Este pentru prima dată când România are coridoare de importanță internațională. Dacă cineva ar schimba traseul acestor coridoare este prevăzută o pedeapsă cu privarea de libertate“, a declarat secretarul de stat.

Accelerarea proiectelor de infrastructură

Marcel Boloș a mai precizat în cadrul conferinței „Construcții și Infrastructură 2016“, că pe lângă aprobarea MPGT a ltă prioritate a Ministerul Transporturilor este legată de accelerarea implementării infrastructurii de transport. Astfel, reprezentanții instituției au elaborat un proiect de ordonanță de urgență, care a fost avizat săptămâna trecută în ședință de Guvern, prin care se dorește reducerea considerabilă a timpului necesar obținerii avizelor pentru proiectele de infrastructură transeuropene de transport. „În procesul de avizare au fost implicate 9 ministere și am negociat până am ajuns la o înțelegere. Ne-am orientat activitatea atât pe zona activității de proiectare cât și pe cea de obținere a avizelor necesare“, a declarat Marcel Boloș. El a adăugat că în cadrul CNADNR a fost înființat un departament de proiectare, pentru anumite categorii de lucrări „care ne va ajuta la recuperarea perioadelor de timp necesare întocmirii studiilor de fezabilitate“. Noile norme aprobate de Guvern vizează în principal prelungirea valabilităţii unor autorizaţii până la finalizarea lucrărilor doar dacă acestea sunt demarate în termen de 12 luni de la data emiterii documentului. Autorizaţiile vor putea fi acordate şi pe tronsoane separate, astfel încât să fie evitate întârzierile în cazul în care lucrările nu pot începe în acelaşi moment pentru întregul proiect.

Mai mult, oficialul Ministerului Transporturilor a precizat că începând de acum angajații Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) se vor regăsi pe șantier. „Antreprenorii vor avea omul CNADNR care să urmărească ceea ce se întâmplă pe șantiere. Ideea monitorizării implementării în permanență trebuie să fie o regulă pentru ca blocajele să nu mai fie atât de vizibile“, a spus Boloș, făcând referire la lotul 3 al tronsonului de autostradă Sibiu-Orăștie, unde circulația pe cei 22 de kilometri a fost închisă la nici un an de la inagurare.

Autostradă Sibiu-Pitești, din 2021

Unul dintre cele mai așteptate proiecte în ceea ce privește construcția de autostrăzi în România este autostrada Sibiu-Pitești. Prezent la evenimentul organizat de revista Capital, directorul general al CNADNR, Cătălin Homor, a precizat că studiul de fezabilitate pentru autostrada Sibiu-Pitești se finalizează până la sfârșitul acestui an. „La începul anului 2018, cel târziu începutul anului 2019, vor începe lucrările pe mai multe secțiuni. Cel târziu în 2021, autostrada Sibiu-Pitești va fi deschisă traficului“, a explicat oficialul CNADNR. Și Marcel Boloș a indicat tot anul 2021 pentru finalizarea lucrărilor la autostradă care va lega granița de Vest a României cu portul Constanța: „Proiectul care închide fostul coridor IV este considerat de importanță strategică și soluția pe care am găsit-o, de a înființa o unitate de implementare specială pentru acest tronson, ne va duce, dacă graficul de implementare se va respecta, la anul 2021 de finalizare a implementării proiectului“, a menționat Boloș.

Referitor la lucrările de remediere a porțiunii de autostradă Orăștie-Sibiu, directorul general al CNADNR a precizat că acestea vor începe în luna aprilie. Licitația pentru contractul privind expertizarea lucrărilor lotului 3 al autostrăzii, Orăștie-Sibiu, va fi lansată săptămâna viitoare (săptămâna aceasta – n.r.), a declarat, în cadrul conferinței organizată de revista Capital, Cătălin Homor. „Valoarea de 5 milioane de euro este o valoare maximală estimată pentru remedierea defecțiunilor. În aprilie încep efectiv lucrările de reparare a autostrăzii Orăștie-Sibiu. Nu putem discuta de o valoare exactă până nu vom avea un proiect tehnic. Soluția cu cele mai puține riscuri și o durată cât mai mică de execuție este cea de a executa lucrările în regie proprie. Astăzi CNADNR are utilaje și restul vor fi închiriate, plus materialele de construcții necesare pe care le va folosi, iar diferența o va cumpăra. Vor fi implicate toate categoriile de experți si poate se va ajunge la peste 50 de persoane implicate. Perioada de execuție este semnificativ mai scurtă“, a mai spus Homor.

Șeful CNADNR a mai precizat că mare parte din proiectele aflate acum în lucru vor fi finalizate în vara acestui an. „Am identificat un stoc semnificativ de probleme la proiectele aflate în execuție. Aici vorbim de tronsoanele Sebeș-Turda, Lugoj-Deva și autostrada Transilvania. Până la vară vrem ca aceste probleme să fie clarificate și mare parte din proiectele în execuție să fie finalizate“, a precizat Homor. Potrivit unor declarații recente realizate de reprezentanți ai CNADNR, în acest an s-ar putea finaliza lucrările de construcție la aproximativ 97 de kilometri. În ceea ce privește partea de întreținere, șeful CNADNR a menționat că „până la finalul anului vrem să obținem cel puțin două licitații, pe 4 ani, pentru întreținerea autostrăzilor și drumurilor naționale pe timp de iarnă. Vrem să achiziționăm silozuri de depozitare a sării“.

Este pentru prima dată când România are coridoare de importanță internațională. Dacă cineva ar schimba traseul acestor coridoare este prevăzută o pedeapsă cu privarea de libertate.
Marcel Boloș, secretar de stat Ministerul Transporturilor

Construcțiile, motorul dezvoltării în România

Sectorul construcțiilor are mari șanse să redevină motorul dezvoltării României, consideră vicepremierul Vasile Dîncu. Prezent la conferința Capital „Construcții și Infrastructură 2016“, vicepremierul a precizat că proiectele de dezvoltare trebuie gândite din punct de vedere european, iar în acest scop Guvernul Cioloș are în pregătire mai multe programe și instrumente de planificare, care urmează să fie pusă în practică în decursul acestui an. "Avem un instrument de planificare pe care vrem să îl punem în practică până la finalul acestui an: harta online în care vom introduce proiectele de infrastructură, unde vom vedea ce lipsește, câți copii, câți bătrâni sunt și de ce este nevoie de o anumită lucrare de infrastructură", a spus Vasile Dîncu. Pentru noile proiecte, vicepremierul a precizat că Guvernul va utiliza mai multe criterii recomandate de Banca Mondială. „Niciun proiect nu va mai fi gândit izolat, să nu mai aruncăm bani în proiecte care nu au și o zonă europeană. Încercăm să cuplăm strategiile locale, cu cele regionale și cea națională“, a explicat Dîncu. El a dat ca exemplu o discuție purtată cu un președinte de consiliu local care a obținut inițial fonduri europene pentru un proiect important de infrastructură locală, dar pentru că nu a fost inclus în Master Planul de Transport, România se află în situația de a pierde câteva sute de milioane de euro.

Un alt exemplu al vicepremierului a fost legat de un drum județean, unde pe o bucată foarte scurtă, circa 10 kilometri, trece prin trei județe. „Pe un drum de 10 kilometri întâlnești trei fenomene diferite ale construcției, fiecare cu defectele lui în funcție de administrația locală care a supervizat lucrările“, a mai spus Dîncu. "Lucrând la ordonanța de accelerare a procedurile pentru infrastructură am observat că pentru lucrări de construcții se introduc standarde absurde, uneori caietele de sarcini par SF", a declarat vicepremierul Vasile Dîncu.

Prețul cel mai mic s-a observat că nu e neapărat un criteriu infailibil, ci unul care de cele mai multe ori acționează în sens invers.
Vasile Dîncu, vicepremier
și ministrul al Dezvoltării Regionale

La începul anului 2018, cel târziu începutul anului 2019, vor începe lucrările pe mai multe secțiuni. Cel târziu în 2021, autostrada Sibiu-Pitești va fi deschisă traficului.
Cătălin Homor, director general CNADNR

 



SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.