”E un sindrom psihologic care se numeşte 'Indiana Jones'. Vin oameni care au aflat că aici sunt comori, îşi constituie un echipaj dotat cu detectoare, cu tot ce trebuie, vin de la mari distanţe pentru a-şi exersa adrenalina în zone în care ei au aflat că s-au găsit tezaure ale statului dac. Şi este doar începutul. (…) Ar trebui să avem capacitatea de a preveni aceste fapte şi cred că instalarea unor camere video ar fi o soluţie care nu e foarte scumpă. Cineva care să monitorizeze şi să aibă sub control aceste instalaţii de supraveghere”, a spus Lazăr.

El a explicat că este în curs de elaborare un cod al patrimoniului, care va fi pus la dispoziţia profesioniştilor în domeniu, astfel încât să nu mai poată fi invocată existenţa unei incoerenţe în legislaţie. Lazăr a prezentat itinerariul pe care bunurile furate din siturile arheologice româneşti îl urmează spre casele de licitaţii din Occident şi a susţinut că, de regulă, întâlnirile cu intermediarii din Occident au loc în vestul ţării, potrivit Agerpres.

Procurorul general şi-a arătat satisfacţia pentru faptul că bunuri care aparţin patrimoniului cultural naţional au fost repatriate şi a salutat buna colaborare dintre autorităţile judiciare şi de poliţie române şi britanice. Şeful Poliţiei Române, Bogdan Despescu, a dat asigurări că IGPR va acţiona în continuare pentru recuperarea patrimoniului cultural naţional, conform aceleiași surse.

Conform concluziilor experţilor, monedele, găsite cu detectorul de metal şi sustrase ilegal din România, sunt un stater pseudo-Lysimachos unicat bătut la Tomis în secolul al III-lea a. Chr.; doi stateri emişi la Tomis şi unul emis la Callatis, în perioada războaielor mithridatice; un stater de tip Koson cu monogramă şi două imitaţii după denari romani republicani, emisiunile lui C. Memmius şi N. Cordius, respectiv Marcus Antonius şi Octavianus. Monedele, care au fost repatriate luni de la Londra, au fost recuperate în urma cooperării judiciare internaţionale cu autorităţile din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Acţiunea s-a finalizat cu ajutorul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Culturii – prin intermediul experţilor de la MNIR şi ai Bibliotecii Academiei Române.