Românii sunt încrezători că situaţia financiară personală se va îmbunătăţi.
67% dintre respondenţi sunt încrezători că situaţia financiară personală se va îmbunătăţi în următoarele 12 luni, puţin sub nivelul de anul trecut, însă peste media europeană de 44%, potrivit unui sondaj desfăşurat de compania britanică de cercetare GfK UK în mai multe ţări din Europa.
Pentru respondenţii din România, situaţia financiară mai bună este pusă pe seama schimbării circumstanţelor familiale (34%), a schimbării locului de muncă (17%) sau a creşterii veniturilor salariale la actualul loc de muncă (9%). Unul din cinci respondenţi se aşteaptă la o situaţie financiară stabilă, nivel similar celui înregistrat anul trecut, conform sondajului GfK UK. Evoluţia situaţiei financiare personale corespunde percepţiei cu privire la evoluţia situaţiei economice în ansamblu a României, 45% dintre participanţi aşteptându-se la o îmbunătăţire în următoarele 12 luni, iar 22% mizând că economia va rămâne stabilă în 2016.
În ceea ce priveşte preocupările românilor pentru perioada următoare, principalele motive care pot duce la înrăutăţirea situaţiei financiare sunt posibilitatea creşterii costul de trai (42%) sau a pierderii locului de muncă (18%), precum şi presiunea cheltuielilor medicale asupra bugetului familiei (10%). Lipsa veniturilor disponibile este o preocupare pentru doar 7% dintre respondenţi, alături de cheltuielile cu educaţia, însă 6% sunt îngrijoraţi şi de impactul pe care imigrările din afara Uniunii Europene le-ar putea avea la nivel personal şi în întreaga economie.
Conform studiului, creşterea costului de trai în următoarea perioadă este pusă de clienţii români pe seama creşterii cheltuielilor cu utilităţile (33%), a costurilor cu locuinţa, fie că este vorba despre chirii sau despre rate la bancă pentru achiziţionarea unei locuinţe (17%) şi a cheltuielilor cu alimentele (10%). Prin comparaţie, pentru respondenţii din Europa, principalul motiv al creşterii costului de trai este reprezentat de cheltuielile pentru asigurarea locuinţei.
Cei mai mulţi dintre respondenţii din România spun că iau în calcul împrumuturile de la bănci sau instituţii financiare nebancare în principal atunci când vor să facă îmbunătăţiri în locuinţă (28%), când intervin cheltuieli neaşteptate care le pot influenţa situaţia financiară sau cheltuieli medicale, dar şi pentru a investi în educaţia copiilor, arată studiul GfK UK. Aproape 40% consideră facil să acceseze un împrumut, nivel similar cu cel înregistrat anul trecut. Cu toate acestea, 94% dintre respondenţi spun că se gândesc foarte atent înainte de a lua un credit, 89% susţin că nu iau niciodată împrumuturi sub presiunea impulsului, iar 90% împrumută doar sume de bani potrivite situaţiei lor financiare, pe care le pot rambursa fără a pune presiune pe buget, ponderi peste media europeană.
Mai mult de jumătate dintre participanţii la sondaj din România au declarat că folosesc servicii de credit cu regularitate, însă 67% au împrumutat mai puţin decât suma maximă posibilă. Totodată, aproape 7 din 10 respondenţi declară că au capacitatea de a plăti confortabil ratele lunare, acesta fiind principalul aspect pe care clienţii îl iau în calcul atunci când vor să ia un împrumut (64%), alături de suma totală de rambursat (45%) şi de perioada împrumutului (41%). De altfel, 38% dintre participanţii români la studiu declară că susţin cheltuielile zilnice cu mai multă uşurinţă decât în 2015, cu 5 puncte procentuale sub nivelul de anul trecut, în timp ce 28% se declară mai prudenţi, similar nivelului din 2015.
Studiul a fost comandat de către grupul britanic International Personal Finance, prezent pe piaţa locală prin subsidiara Provident Financial România, şi a inclus peste 9.000 de clienţi ai grupului din şapte ţări europene, precum şi din Mexic.
Cercetarea GfK UK face parte dintr-o iniţiativă desfăşurată în rândul clienţilor grupului britanic IPF în perioada martie-aprilie 2016 în opt ţări în care acesta este prezent: România, Bulgaria, Cehia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria şi Mexic, pe un eşantion total de 9.220 de clienţi din care 1.863 din România. Rolul studiului este de a identifica modalitatea în care consumatorii percep climatul socio-economic, care este comportamentul lor de economisire şi creditare şi care sunt cele mai importante preocupări ale acestora.
AGERPRES
