“Sistemul de apărare antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu este inaugurat joi în prezenţa premierului Dacian Cioloş şi a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, care se află cu acest prilej în România, precum şi a adjunctului Secretarului Apărării al SUA, Robert Work. Ceremonia dedicată certificării capacităţii operaţionale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore este organizată la Unitatea de Sprijin Naval de la Deveselu. Acest sistem reprezintă un element-cheie al Etapei a II-a a componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă European Phased Adaptive Approach EPAA. “România a susţinut de la început eforturile aliate pe linia apărării antirachetă, în baza principiilor indivizibilităţii securităţii şi solidarităţii aliate. România sprijină acoperirea completă a teritoriului, populaţiilor şi forţelor aliate din Europa. Apărarea antirachetă presupune un efort colectiv, iar prin găzduirea Facilităţii de la Deveselu România îşi asumă concret un astfel de effort”, a afirmat premierul Dacian Cioloş, potrivit unui comunicat transmis de Biroul de presă al Guvernului. Participarea României la dezvoltarea componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă, decisă de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării la 4 februarie 2010, reprezintă un succes al ţării noastre atât în relaţia bilaterală cu Statele Unite, cât şi din punctul de vedere al consolidării poziţiei României de Aliat de încredere în cadrul NATO. Proiectul româno-american de la Deveselu contribuie substanţial la programul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, la întărirea securităţii României şi la consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA. Baza de la Deveselu este una dintre cele mai moderne unităţi militare din administrarea Ministerului Apărării Naţionale. Construcţia facilităţii antirachetă a început în 2013, iar componentele sale sunt operaţionale din decembrie 2015. Integrarea sistemului în capabilitatea NATO de apărare împotriva rachetelor balistice este în grafic, termenul prevăzut fiind legat de summitul NATO de la Varşovia, din luna iulie, menţionează sursa citată”, mai citim pe site-ul nineoclock.ro

“MAE rus: Operaţionalizarea scutului american antirachetă din România încalcă Tratatul forţelor nucleare intermediare”, scrie agenţia de ştiri rusă Interfax.

“Ministerul Afacerilor Externe din Rusia a precizat miercuri că instalarea de către SUA a unui scut antirachetă în România, care urmează să devină operaţional joi, reprezintă o încălcare a Tratatului forţelor nucleare intermediare INF. “Decizia este dăunătoare şi greşită pentru că poate încălca stabilitatea strategic”, a declarat Mihail Ulianov, şeful departamentului pentru armament şi neproliferare din cadrul MAE rus. “Astfel sunt afectate în mod direct interesele noastre de securitate”, a adăugat el. În plus, Ulianov a afirmat că sistemul utilizat ar fi capabil să lanseze rachete de croazieră, ceea ce reprezintă o ameninţare potenţială pentru securitatea naţională a Rusiei. Scutul urmează să fie activat joi, la aproape un deceniu după ce SUA au propus proiectul pentru a proteja statele NATO de rachete iraniene, în ciuda avertismentelor Rusiei că Occidentul ameninţă pacea în Europa Centrală, comentează Reuters. Anterior în cursul acestei săptămâni, şeful forţelor pentru rachete strategice, generalul Serghei Karakaev, a declarat că ţara sa dezvoltă o nouă rachetă balistică intercontinentală capabilă să penetreze scutul american antirachetă. Gen. Karakaev a precizat că Rusia creează această rachetă în replică la faptul că SUA îşi sporesc permanent capabilităţile militare din Europa. Nu este pentru prima dată când MAE rus se exprimă în aceşti termeni referitor la scutul american antirachetă de la Deveselu. La 26 aprilie, cu prilejul raportului său de activitate pe 2015, instituţia a apreciat că desfăşurarea unor sisteme de apărare antirachetă americane în România şi Polonia este interzisă în conformitate cu Tratatul INF, relata sputniknews.com, portal rus în limba engleză. Tratatul INF, semnat de SUA şi URSS în 1987, cere ca ambele ţări să elimine toate rachetele de croazieră şi balistice nucleare şi convenţionale cu o rază de la 500 până la 5.500 km care pot fi lansate de la sol, nota sursa citată. “Suntem profund îngrijoraţi de desfăşurarea unui sistem de apărare antirachetă într-o bază din România şi pe viitor într-o bază din Polonia, ceea ce este interzis în conformitate cu Tratatul privind eliminarea rachetelor cu rază intermediară şi scurtă”, menţiona MAE rus în raportul său anual intitulat “Activitatea politică externă a Rusiei în 2015” şi publicat pe site-ul său. Cu acel prilej, ministerul reitera că Moscova va întreprinde toţi paşii necesari pentru a asigura securitatea ţării, în contextul în care desfăşurarea de sisteme americane antirachetă în Europa are fără nicio îndoială scopul de a descuraja Rusia.”

“România singura ţară din Europa Centrală şi de Est în care creşterea economică a accelerat în T1”, scrie Bloomberg.

“Ritmul de creştere înregistrat de cele şase state membre ale UE din Europa Centrală şi de Est a încetinit în primul trimestru, excepţia fiind România, în condiţiile în care cheltuielile gospodăriilor nu au reuşit că compenseze diminuarea fondurilor comunitare şi scăderea cererii la export. Potrivit analiştilor, graţie relaxării fiscale, economia românească a înregistrat în primul trimestru un avans de 3,9% în ritm anual, mai mult decât avansul de 3,8% înregistrat în ultimele trei luni ale anului trecut. Pe lângă relaxarea fiscală, activitatea economică a fost ajutată şi de creşterea consumului în urma majorărilor de salarii în sectorul public precum şi de reducerile de TVA. “Creşterea economiei româneşti a fost sprijinită puternic de o relaxare fiscală fără precedent, estimată la 2,2% din PIB în termeni structurali. România va consuma întreaga rezervă fiscală pe care a acumulat-o în ultimii ani pentru a susţine o creştere economică de peste 4% în acest an electoral”, a apreciat Juraj Kotian, economist la Erste Bank în Viena.”

“Destituirea Dilmei Rousseff – vot împotriva preşedintelui Brazilian”, titrează The Guardian, în pagina electronică.

“Dezbaterea din Senatul brazilian cu privire la destituirea preşedintelui Dilma Rousseff s-a prelungit mult după miezul nopţii de miercuri spre joi, după ce Curtea Supremă a respins recursul intentat de guvern contra procedurii de destituire a şefei statului. Dacă 41 dintre cei 81 de membri ai Senatului vor vota moţiunea de destituire, atunci Rousseff va fi suspendată din funcţie pe o perioadă de 180 de zile, măsură aplicabilă imediat. În această perioadă, preşedinţia ţării va fi asigurată de Michel Temer, în prezent vicepreşedinte. Până joi la 05:00 ora României doar circa 40 dintre cei 70 de senatori prevăzuţi să ia cuvântul în plenul Senatului şi-au exprimat punctele de vedere, mulţi dintre ei folosind complet cele 15 minute alocate fiecărui vorbitor. În cazul foarte probabil al suspendării Dilmei Rousseff din funcţia de preşedinte al Braziliei, ulterior va avea loc în Senat un nou vot cu privire la destituirea sa definitivă, pentru care va fi nevoie de o majoritate de două treimi. Dilma Rousseff, lidera Partidului Muncitorilor, este bănuită că a manipulat conturile publice pentru a fi realeasă în 2014 în funcţia de preşedinte al Braziliei. Potrivit opoziţiei, Rousseff ar fi determinat bănci de stat să suporte cheltuieli suplimentare neînscrise în buget în 2014 şi 2015. Ea ar fi ''cosmetizat'' în mod intenţionat conturile publice pentru a disimula amploarea deficitelor şi a favoriza realegerea sa în 2014, făcându-se vinovată de un ''delict de responsabilitate'', prevăzut în Constituţie. Şefa statului brazilian a răspuns că toţi predecesorii ei au recurs la această practică şi a denunţat o procedură ''fără bază legală'', care ar masca o ''tentativă de lovitură de stat'' instituţională.”

„Premierul australian apare în documentele Panama Papers, dar neagă comiterea vreunei fărădelegi”, scrie Reuters.

„Numele premierului australian Malcolm Turnbull este citat în documentele Panama Papers ca fost director al unei societăţi offshore, o dezvăluire care apare în plină campanie electorală. Cotidianul Australian Financial Review a făcut această dezvăluire joi, la câteva zile după publicarea on-line a circa 200.000 de documente Panama Papers pe site-ul Consorţiului Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie ICIJ. La începutul anilor 1990, fostul bancher multimilionar a fost timp de doi ani director al firmei Star Technology Service Limited, înregistrată în Insulele Virgine Britanice de cabinetul panamez de avocatură Mossack Fonseca. A recurge la societăţi offshore nu este ilegal în sine, iar prim-ministrul australian a dezminţit orice comportament inadecvat.”Pot să vă spun că, aşa cum este recunoscut şi în articol, nu a existat absolut nicio ilegalitate”, a declarat el presei la Melbourne, unde se afla în campanie în vederea alegerilor legislative anticipate de la 2 iulie care se anunţă strânse. “Nu este nimic nou. Firma în cauză era o filială a unei societăţi cotate în Australia”, a adăugat el. Potrivit Australian Financial Review, Malcolm Turnbull şi fostul premier al statului Noul Wales de Sud Neville Wran au intrat în consiliul de administraţie al societăţii în octombrie 1993, în vederea dezvoltării unei mine de aur din Siberia, numită Sukhoi Log. Cei doi au demisionat în 1995, iar firma a dat faliment în 1998. Întrebat de jurnalişti dacă societatea a plătit vreodată impozite în Australia, Malcolm Turnbull a răspuns că ar fi făcut acest lucru, dacă ar fi obţinut beneficii. “Dacă ar fi realizat beneficii, ceea ce din nefericire nu s-a întâmplat, fără îndoială ar fi plătit impozite în Australia”, a spus el. Aceste dezvăluiri nu îl acuză pe premier, dar măresc presiunea care apasă asupra lui, în contextul în care sondajele anunţă o luptă strânsă între actualul guvern conservator şi opoziţia laburistă condusă de Bill Shorten pentru parlamentarele din iulie. La începutul lunii aprilie, dezvăluirile 'Panama Papers' au provocat deschiderea a numeroase anchete în diverse locuri ale lumii şi a dus la demisia premierului islandez şi a unui ministru spaniol.”