Înfiinţarea celor 12 posturi de ataşat agricol, prevăzută într-o Ordonanţă de Urgenţă, adoptată miercuri de Executiv, a avut la bază o idee a lui Dacian Cioloş de pe vremea când era ministru al Agriculturii, după cum a precizat Achim Irimescu.
"Împreună cu premierul am reuşit s-o adoptăm acum (Ordonanţa, n.r.), care ne permite să promovăm produsele româneşti de foarte bună calitate la export (…). Vestea bună este că vom putea trimite la post 12 ataşaţi agricoli în capitale importante din lume, unde se cer produsele româneşti. (…) În acest sens, venim în întâmpinarea solicitărilor intense ale industriei de procesare din România, pentru că România are o mulţime de vinuri şi de băuturi spirtoase protejate la nivel european (…), deci produse de o calitate deosebită şi sperăm ca împreună cu ataşaţii agricoli să reuşim să exportăm cât mai mult produse procesate", a spus Achim Irimescu.
Potrivit acestuia, cei 12 ataşaţi agricoli vor fi selectaţi, prin concurs, din cei 11.500 de angajaţi ai Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Achim Irimescu a precizat că au fost stabilite până acum 8 ţări în care vor fi trimişi ataşaţi agricoli: Germania, Spania, Turcia, Israel, Federaţia Rusă, China, Statele Unite şi Egipt.
Prin aceeaşi Ordonanţă de Urgenţă adoptată miercuri, Guvernul a luat şi unele măsuri pentru facilitarea accesului fermierilor la plăţile directe şi ajutoarele naţionale tranzitorii şi pentru extinderea categoriei de beneficiari la această formă de sprijin financiar, conform unui comunicat al Guvernului.
Potrivit sursei citate, una dintre măsuri creează cadrul legal pentru prelungirea până la 15 iunie a termenului până la care fermierii pot depune cererile unice de plată fără a se percepe penalităţi de întârziere. Potrivit legislaţiei actuale şi regulamentului european, termenul este 15 mai. Însă, până în prezent, au depus cererea unică de plată aproximativ 598.000 de fermieri dintre cei circa 1.000.000 de fermieri potenţiali beneficiari ai plăţilor.
De asemenea, prin actul normativ se extinde categoria potenţialilor beneficiari de plăţi, prin introducerea universităţilor, institutelor, staţiunilor didactice, fermelor de cercetare şi producţie agricolă, staţiunilor de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi altor organisme şi organizaţii de cercetare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare.
Totodată, la solicitarea principalelor asociaţii de crescători de animale, pentru a beneficia de plăţile pe suprafaţă, pentru circa un milion de hectare de pajişti concesionate de la autorităţile locale, se reîncadrează în categoria potenţialilor beneficiari ai plăţilor, asociaţiile crescătorilor de animale, deoarece, conform prevederilor actuale ale OUG 3/2015, cu modificările şi completările ulterioare, acestea nu mai puteau depune cererea unică de plată şi, implicit, nu mai beneficiau de plăţile pe suprafaţă.
În perioada 2015-2020, România beneficiază de circa 10,85 miliarde de euro în cadrul Pilonului I al Politicii Agricole Comune, se menţionează în comunicatul citat.
AGERPRES
