Gazprom pompează miliarde de dolari în conducta care ar urma să transporte din 2015 gaze naturale din Rusia spre Europa, permiţând gigantului rus să-şi reducă dependenţa de Ucraina ca rută de tranzit. Totuşi, tensiunile dintre Occident şi Rusia au sporit din cauza conflictului din Ucraina.
Gazoductul South Stream va pleca din Rusia spre Bulgaria, pe sub Marea Neagră. În Bulgaria se va ramifica în două – spre nord, prin Serbia, Croaţia, Ungaria, Slovenia, Austria, şi spre sud, către Grecia şi sudul Italiei. Secţiunea submarină dintre Rusia şi Bulgaria va avea 900 km lungime. Acţionarii proiectului sunt Gazprom cu 50%, Eni (Italia) cu 20%, şi Wintershall Holding (Germania) şi EDF (Franţa) cu câte 15%. Gazprom a înfiinţat deja companii mixte cu societăţi din Austria, Bulgaria, Croaţia, Slovenia, Grecia, Ungaria şi Serbia.
În iunie, un consorţiu de firme condus de societatea rusă Stroitransgaz, companie vizată de sancţiunile americane, a fost selectată pentru a construi secţiunea din Bulgaria a gazoductului South Stream. Stroitransgaz, care a devenit ţinta sancţiunilor impuse de SUA după anexarea Crimeei de către Rusia, este controlată de omul de afaceri rus Gennady Timchenko. Potrivit Forbes, Timchenko este al şaselea cel mai bogat om de afaceri din Rusia şi are legături cu preşedintele Vladimir Putin.
În reacţie, Comisia Europeană a cerut Bulgariei să suspende lucrările la South Stream, în aşteptarea unei decizii referitoare la modul în care proiectul respectă legislaţia Uniunii Europene. Executivul comunitar susţine că South Stream încalcă legislaţia comunitară în domeniul concurenţei, deoarece nu oferă acces terţelor părţi. În plus, proiectul South Stream vine în contradicţie cu politica UE de diversificare a surselor de aprovizionare şi de reducere a dependenţei de Rusia.
În ciuda acestor probleme, Gerhard Roiss, care a semnat în iunie un acord cu Gazprom pentru înfiinţarea unei companii mixte care va fi responsabilă pentru construirea secţiunii din Austria a conductei South Stream, afirmă că nu se aşteaptă ca proiectul să fie subminat şi orice întârzieri sunt gestionabile.
“Nimeni nu ne poate spune să nu construim o conductă. Este o problemă ce ţine de legislaţia internă … fiecare decide pentru el însuşi. O conductă este un proiect pe 50 de ani, deci cineva trebuie să privească situaţia în mod realist .. câteva luni de întârziere nu reprezintă o problem”, a declarat şeful OMV, citat de Agerpres.
Gerhard Roiss subliniază că deja gazul natural este transportat printr-o altă conductă sprijinită de Rusia în nord-estul Germaniei, numită Opal, chiar dacă Gazprom nu a obţinut aprobarea UE de a folosi gazoductul la întreaga sa capacitate.
De asemenea şeful OMV a avertizat împotriva suplimentării sancţiunilor UE împotriva regimului preşedintelui Vladimir Putin prin ţintirea industriei gazelor naturale din Rusia, care furnizează aproximativ 30% din cererea din Europa pentru combustibil. Gerhard Roiss susţine că majorarea numărului rutelor de furnizare a energiei către Europa este benefică pentru securitatea energetică a regiunii.
Grupul austriac OMV este acţionarul majoritar al Petrom, cu o participaţie de 51,01%. Ministerul Economiei deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 20,11%, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare 2,03% iar 6,21% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti. Petrom este cea mai mare companie românească de petrol şi gaze, cu activităţi în sectoarele Explorare şi Producţie, Rafinare şi Produse Petrochimice, Marketing, Gaze Naturale şi Energie.
