El a precizat că acest lucru nu înseamnă reintroducerea serviciului militar obligatoriu, ci este doar o măsură de precauţie. 'Dacă se va întâmpla ca ţara să fie în pericol la un moment dat, atunci ar putea fi prea târziu să facem acest pas', a explicat şeful executivului de la Praga în urma şedinţei de guvern la care s-a aprobat un proiect de act normativ pentru crearea respectivului registru.

Conform legii, care va fi supusă votului Parlamentului şi ar urma să intre în vigoare în anul 2017, bărbaţii şi femeile vor trebui să efectueze o vizită medicală odată ce au împlinit vârsta de 18 ani, astfel încât armata să ştie pe cine s-ar putea baza la nevoie. Se estimează că în fiecare an circa 100.000 de persoane ar urma să fie convocate la această vizită medicală.

Decizia guvernului de la Praga survine în contextul îngrijorărilor mai multor state est-europene că acţiunile destabilizatoare ale Rusiei împotriva Ucrainei ar putea fi doar începutul unor posibile ambiţii ale Moscovei de a-şi restabili influenţa în zonă. În acelaşi timp, Europa în ansamblu este preocupată de numărul tot mai mare al tinerilor de confesiune musulmană care pleacă în Siria şi Irak pentru a deveni combatanţi ai grupării Statul Islamic şi apoi revin radicalizaţi în Europa cu intenţia de a comite acţiuni teroriste.

După declanşarea conflictului ucrainean, Polonia a accelerat un amplu program de modernizare a armatei, iniţiativă pentru care va aloca zeci de miliarde de euro în anii următori. La rândul ei, Lituania a anunţat o posibilă reintroducere a serviciului militar obligatoriu şi examinează variante de sporire a bugetului apărării.

Într-un gest de solidaritate cu aliaţii din NATO, un convoi militar american a traversat Republica Cehă săptămâna trecută, îndreptându-se către baza din Germania după încheierea unui program de manevre militare în Estonia, acest marş al trupelor americane fiind bine primit de cetăţenii cehi.

După eliminarea stagiului militar obligatoriu, în anul 2005, armata cehă este alcătuită în prezent din circa 21.000 de militari profesionişti, efective sub ţinta de 26.000 avută în vedere de guvern. Cât despre bugetul apărării, acesta depăşeşte cu puţin 1% din PIB, aşadar circa jumătate din procentul solicitat de NATO, dar executivul de la Praga a promis că va spori progresiv cheltuielile militare, astfel că până în anul 2020 bugetul apărării va ajunge la 1,4% din PIB. AGERPRES