Orice posesor de autoturism știe – măcar din auzite – că un vehicul cu tracțiune integrală se comportă mai bine pe un carosabil umed sau acoperit cu zăpadă decât unul cu o singură punte motoare. Motivul este pe cât de simplu, pe atât de ușor de înțeles. În timp ce o mașină cu o singură punte motoare este tractat (punte motoare față) sau propulsat (punte motoare spate) de doar două roți, cel cu tracțiune integrală utilizează toate  cele patru roți pentru deplasare. Astfel, pierderea aderenței este mai puțin probabilă. Este însă demn de luat în seamă faptul că tracțiunea integrală are două moduri de funcționare, AWD (tracțiune integrală permanentă) și 4WD (tracțiune integrală temporară). Diferența majoră dintre cele două derivă din modul în care este controlată transmiterea cuplului către roțile motoare. La mașinile moderne, diferența dintre cele două moduri este mai puțin sesizabilă, însă este cert că existența în dotare a unui reductor care amplifică suplimentar cuplul ajută mult în cazul rulării pe suprafețe cu un coeficient de frecare redus. Desigur, ajutorul oferit de tracțiunea integrală nu este suficient pentru menținerea autovehiculului pe trasa ideală dacă șoferul ignoră limitele sistemului. Prin urmare, conducerea preventivă pe timp de iarnă este mai importantă decât orice sistem mecanic sau electronic aflat în dotarea mașinii. Doar că tehnologia costă, iar achiziționarea unui autoturism cu tracțiune integrală este mai costisitoare decât a unuia care transferă puterea motorului doar către două roți. De exemplu, pentru liderul vânzărilor de autoturisme de pe piața europeană, Volkswagen Golf, varianta cea mai ieftină dotată cu tracțiune integrală 4Motion costă minimum 22.249 de euro. Este vorba despre modelul Golf, echipare Comfortline, cu motor diesel de 1.6 litri care dezvoltă 110 CP. O variantă Volkswagen Golf similară, dar fără 4Motion, costă 20.713 euro.

Trecând la nivelul următor, pe lângă tracțiunea integrală, un vehicul care se descurcă bine în zăpadă trebuie să aibă o gardă la sol majorată. Cei care se avântă iarna pe șosea cu un vehicul sport știu foarte bine cât de dificil este să depășești zonele în care roțile se pot afunda până la podea. O distanță cât mai mare între calea de rulare și podea este utilă, însă nu uitați că asta înseamnă și o dinamică scăzută pe șoselele uscate. De la Dacia Logan, până la Renault Captur sau Mercedes-Benz GLS, mașini cu garda la sol mărită pot fi găsite foarte ușor pe piața românească. Doar că puține au și tracțiune integrală. Acest detaliu este necesar de amintit pentru că mulți confundă ideea de crossover gen Renault Captur, Ford EcoSport sau Peugeot 2008, cu cea de vehicul 4X4. Doar câteva dintre SUV-urile cu dimensiuni reduse au în gamă modele cu tracțiune integrală. Iar cel mai ieftin dintre acestea este Dacia Duster, vehicul care, în echiparea cea mai spartană (Acces, 1.6 – 114 CP), dar cu tracțiune integrală, costă 13.400 de euro. În ciuda opiniei preconcepute a multor români, Duster este un model care se descurcă foarte bine atât pe teren accidentat cât și în zăpadă atunci când are în echipare tracțiunea integrală. Mai mult decât atât, cele trei moduri de rulare care pot fi selectate manual (2WD, AUTO și LOCK) asigură o adaptare rapidă a mașinii la condițiile de drum. Selectarea modului „AUTO“ asigură o repartizare automată a cuplului între puntea faţă şi puntea spate în funcţie de condiţiile de aderenţă. Dacă suprafața de rulare devine dificilă, selectarea modului „LOCK“ blochează electronic transmisia 4×4 și furnizează în permanență 50% din cuplu către puntea spate. Pentru cei mai pretențioși, sau care își doresc să parcurgă drumuri grele prin zăpadă, sunt disponibile pe piața autohtonă modele cu dimensiuni mai mari și cu sisteme de tracțiune integrală mai sofisticate. Desigur, asta implică și prețuri de achiziție mai mari care, în cazul modelelor premium sau de lux pot depăși cu mult pragul de 50.000 de euro. Nu uitați că, pe lângă costurile de achiziție mai mari, mașinile cu tracțiune integrală au ca dezavantaje creșterea masei și a consumului de carburant.

Anvelopele, singura suprafață de contact cu drumul

Intrarea în vigoare a legislației cu privire la obligativitatea utilizării anvelopelor de iarnă pe drumurile acoperite cu zăpadă a născut vii dispute în România. Fără a înțelege importanța acestora, mulți s-au grăbit să considere măsura un nou bir pus fără logică pe capul românilor. Doar că, în situații dificile, anvelopele de iarnă și-au dovedit pe deplin utilitatea. Un studiu realizat de concernul Continental AG privind comportamentul unui vehicul de dimensiuni medii în timpul frânării pe zăpadă arată că distanța pe care un vehicul care se deplasează cu 50 km/h o parcurge până la oprire este cu 31 de metri mai mare dacă sunt utilizate anvelope de vară. În punctul în care mașina dotată cu anvelope de iarnă se oprește, cea cu cauciucuri de vară încă înregistrează o viteză de 35,4 km/h. Dacă ați înțeles importanța acestor anvelope, nu rămâne decât să achiziționați unele. Din nefericire, piața autohtonă este plină de cauciucuri de iarnă a căror calitate este îndoielnică. Niciodată o anvelopă care costă, să spunem 150 de lei, nu va avea performanțele uneia de 300 de lei. Pe lângă profilul anvelopei, diferența este făcută de modul de realizare a acesteia și materialele utilizate. Dacă vreți doar să vă conformați legislației este simplu să cumpărați anvelope ieftine, însă dacă vă doriți siguranță este de preferat să optați pentru mărci cunoscute, cu vechime pe piață, chiar dacă prețurile solicitate sunt mai mari. Tot în privința suprafeței de contact cu drumul este indicat să aveți în portbagaj și un set de lanțuri. Acestea trebuie însă utilizate doar atunci când zăpada de pe drum este suficient de mare pentru a nu distruge anvelopele.

Tehnologie și confort

Pe lângă tracțiunea integrală, garda la sol mărită și anvelopele speciale, deplasarea în siguranță și deplin control a vehiculelor pe timp de iarnă poate fi susținută prin sisteme electronice aflate deja în dotarea de serie sau opțională a majorității autoturismelor aflate pe piață. Și în acest caz, tehnologia însă costă. De la deja comunul ABS (Antilock Braking System) – coroborat de multe ori cu EBA (Electronic Brake Assist) și ESC (Electronic Stability Control) -, până la controlul tracțiunii sau sistemele de asistență la urcarea în rampă sau coborârea în pantă, utilizatorii de vehicule se pot baza pe o multitudine de echipamente electronice menite să ușureze viața la volan atunci când suprafața de rulare are o aderență scăzută. În majoritatea cazurilor, astfel de echipamente nu pot fi instalate opțional așa că este de preferat să le comandați odată cu achiziționarea vehiculului.

Pe lângă aceste sisteme de siguranță, pentru deplasările pe timp de iarnă pot fi luate în calcul și echipamente destinate confortului șoferului și pasagerilor. Astfel, parbrizul și oglinzile laterale încălzite sau instalația de spălare a farurilor cu apă caldă pot scăpa utilizatorul unui automobil de grija curățării exterioare atunci când ninge. De asemenea, scaunele și volanul încălzite sunt detalii care pot transforma o mașină înghețată într-un confortabil mijloc de deplasare chiar și atunci când temperaturile exterioare scad binișor sub zero grade Cesius. Nu uitați însă că toate acestea înseamnă, pe lângă costuri suplimentare în momentul achiziției, un consum crescut de energie care poate suprasolicita bateria mașinii. Aceasta trebuie verificată, la fel ca toate lichidele din motor și suprafețele vitrate sau din cauciuc ale mașinii înainte de a porni la drum atunci când zăpada acoperă șoselele.