În acest moment, dacă cineva are case şi terenuri în mai multe oraşe sau comune poate evita impozitarea suplimentară, dar şi popririle, sechestrele sau măsurile pentru recuperarea prejudiciilor în dosare penale.

De exemplu, potrivit Codului Fiscal, impozitul pe proprietăţi imobiliare creşte cu 65% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu, cu 150% pentru a doua şi cu 300% pentru a treia şi următoarele. În lipsa unei baze de date funcţionale la nivel de ţară care să furnizeze online informaţiile, practic, Fiscul se bazează pe declaraţia pe propria răspundere, fără să o poată confrunta cu situaţia reală. De asemenea, pentru recuperarea banilor la buget din datorii sau prejudicii, urmărirea bunurilor poate dura luni de zile, perioadă în care proprietarul le poate înstrăina sau în care valoarea lor scade.

Datele privind proprietăţile se află în scriptele fiecărei primării. Pentru a afla unde şi ce are în patrimoniu o persoană, fiscul trebuie să trimită cereri celor câteva mii de autorităţi locale din România. Înregistrarea proprietăţilor s-a făcut, istoric, în funcţie de localitatea în care erau construite, fără să existe o situaţie a patrimoniului personal care să poate să fi verificată după codul numeric personal, de exemplu.

Sistemul există, dar nu e folosit

Sistemul informatic privind patrimoniul şi veniturile, PatrimVen, a fost definitivat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) în iunie 2013, însă nu este funcţional nici acum pentru că primăriile nu furnizează datele. Conform reprezentanţilor ANAF accesarea sistemului este foarte simplă, autorităţile locale neputând să invoce niciun motiv de ordin tehnic. Modelul-cadru al protocolului de cooperare dintre primării şi ANAF a fost creat în decembrie 2012 prin ordinue comune al ministrilor de Finanţe şi de Interne.

Din 3.180 de primării, nici măcar 15 nu trimit date la Fisc

“Cu toate că, până în prezent, peste 1.690 au semnat protocolul de cooperare, mai puţin de 15 primării au trimis date despre patrimoniu”, arată reprezentanţii ANAF. În România sunt 3.180 de primării.

 “Trebuie implementată cât mai urgent, aşa cum am solicitat în repetate rânduri Ministerului Dezvoltării, aplicaţia PatrimVen, o bază naţională cu bunurile imobile şi mobile la care fiscul să aibă acces. Am făcut protocoale cu sute de primării şi, când să operaţionalizăm, nu s-a mai putut din diverse motive. Dacă am avea aplicaţia, s-ar putea vedea toate bunurile unei persoane. Este nevoie de o modificare legislativă pentru că solicitarea de informaţii către primării este anevoioasă. Ne trebuie temei legal pentru a obliga primăriile să se conecteze la această bază de date”, a declarat, recent, într-un interviu pentru Capital, şeful fiscului, Gelu Ştefan Diaconu.

Doar primăriile de sector din Bucureşti au început să colaboreze cu ANAF în iulie 2013, în faza pilot a proiectului. Primăriile din Capitală susţin că furnizează date ANAF. “În urma încheierii Protocolului nr. 97748/01.07.2013 între Direcția Venituri Buget Local Sector 2 și ANAF, au fost solicitate drepturi de acces la PatrimVen pentru angajați nostrii care utilizează curent informațiile furnizate de acest sistem. Protocolul dintre DVBL şi ANAF funcţionează corespunzător, “ spune directorul executive din cadrul primăriei Sector 2 Bucureşti, Cristian Atanasie Duţu. Şi oficialii primăriei sectorului 1 arată că “serviciul PatrimVen este funcţional. Direcţia Generală de Taxe şi Impozite Locale Sector 1 furnizează Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală date privind patrimoniul, conform protocolului de cooperare. Informaţiile către ANAF sunt transmise până în data de 15 a fiecărei luni pentru luna precedentă”.

Se feresc primarii de controlul ajutoarelor sociale?

PatrimVen are două module: administrare fiscală şi asistenţă socială. Prin urmare, PatrimVen ar trebui să le furnizeze şi primăriilor toate informaţiile referitoare la veniturile şi patrimoniul unei persoane care solicită ajutor social. Aşa s-ar putea explica lipsa de interes a primarilor de a coopera cu ANAF, fiind de notorietate că ajutoarele sociale sunt o pârghie financiară foarte frecvent folosită pentru motivarea alegătorilor.

Ce informaţii ar trebuie să schimbe între ele primăriile şi ANAF?

Primăriile ar trebui să trimită ANAF date despre:

  • Patrimoniul persoanelor fizice şi juridice (bunuri imobile şi bunuri mobile) şi rolul nominal unic,
  • Creanţele datorate de contribuabili (persoane fizice şi juridice) bugetului general al unităţii/subdiviziunii teritorial administrative.

La rândul său, ANAF ar trebui să le trimită primăriilor date despre:

  • Deţinerea de conturi bancare
  • Obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, care au domiciliul fiscal pe raza teritorială a unităţii/subdiviziunii administrativ teritoriale
  • Veniturile din salarii şi aferente salariilor, precum şi cele din venituri din alte surse obţinute de contribuabili persoane fizice care au domiciliul fiscal pe raza teritorială a unităţii/subdiviziunii administrative, denumirea şi codul unic de identificare a angajatorului.