„Am pornit cu o imagine de ţară cu creşterea cea mai înaltă din Europa. Am fost înainte de introducerea acestui val de măsuri, această evoluţie fiscală, un adevărat tigru al Europei. Prin introducerea acestor măsuri, una peste alta, pe care nu le comentăm în prezent, pe fond, comentăm numai senzaţia de criză şi panica pe care o creează introducerea unor astfel de măsuri. Începând de la fluturatul impozitului pe gospodării, acum avem impozitul pe cifra de afaceri şi asta după ce s-au introdus nişte modificări structurale prin salarizarea unitară. Sigur că aceste lucruri reflectă o adevărată disperare privind situaţia colectării la buget şi situaţia deficitului bugetar. Normal ar fi fost să avem o comunicare deschisă cu Guvernul despre cifre, «ici este deficitul bugetar, aici va fi deficitul bugetar, cu legea salarizării unitare», asupra căreia, apropo, nu suntem contra creşterii de salarii, este o problemă de corelare a acestor creşteri cu măsurile luate în favoarea mediului de investiţii”, a spus Florin Pogonaru, citat de Agerpres. 

De asemenea, acesta a reamintit că România urmează să preia preşedinţia Uniunii Europene, iar măsurile luate "cumva în panică" vor ridica probabil semne de întrebare privind capacitatea României de a lua măsuri coerente şi consecvente. 

„Senzaţia aceasta de ţară campioană a Europei s-a schimbat în senzaţia unei ţări care este criză. Asta, gândiţi-vă, apropo, că România urmează să ia şi preşedinţia UE, iar aceste măsuri luate, cumva, în panică, impactează şi creează probabil semne de întrebare privind capacitatea noastră de a lua nişte măsuri coerente şi consecvente, inclusiv în organizarea preşedinţiei”, a explicat preşedintele CDR. 

Totodată, preşedintele AOAR a mai vorbit despre un „război fals între sectorul privat şi sectorul public” şi a atras atenţia că prin creşterea salariului minim „se creează o adevărată pustiire a zonelor sărace ale ţării”. 

„Astfel de măsuri dau o senzaţie falsă de război care există între sectorul privat şi sectorul public, măsuri luate să se stimuleze consumul şi măsuri luate în favoarea sectorului public. Probabil că sunt necesare, dar ca să vă dau un mic exemplu, întotdeauna o să îmi pun întrebarea: Acest consum suplimentar, creat, are cineva grijă ca să se ducă în producţie românească? Cândva, glumind, spuneam că aş vrea ca această creştere de salarii din public să se ducă în mere româneşti, nu în mere poloneze, adică, atunci când creşti salariile, uită-te puţin să iei exemplul capacităţilor de conservare, refrigerare a mărului românesc, ca să ieşi cu el pe piaţă, să duci creşterea de salarii, deci să duci în produs românesc. Este necesar să fie aceste măsuri luate în favoarea sectorului public dublate imediat şi corelate cu măsuri de investiţii luate în favoarea sectorului privat, sau altfel de măsuri, creştem într-una salariul minim… Probabil o să auziţi reprezentanţi ai mediului de afaceri din Bucureşti că nu sunt foarte afectaţi, dar când discuţi cu cei din zonele sărace ale României, unde întreprinderile, cu chiu cu vai, plătesc nişte salarii foarte mici, înţelegi că prin această creştere a salariului minim, care probabil, în anumite limite, este necesară şi logică, creezi o adevărată pustiire a zonelor sărace ale României. Deci, atunci când creşti salariul minim ar trebui să te gândeşti ce faci şi cu drumul naţional spre Vaslui, ca să îi stimulezi puţin pe oamenii de afaceri să mute nişte capacităţi de producţie, care să poată plăti salarii ceva mai mari şi în Vaslui. Încă o dată, nu vrem şi nu trebuie să fie război între sectorul public şi sectorul privat, nu trebuie să fie puse în opoziţie unul cu altul, trebuie să înţelegem că un mediu privat, puternic, este sursa unei Românii puternice”, a precizat Pogonaru. 

El a atras atenţia că, dacă se produc acum creşteri bruşte de salarii, unele firme se prăbuşesc, şi consideră „comică” diferenţierea salariului minim „între cei cu diplomă şi cei fără diplomă”. 

„Este un mediu economic în care cel puţin firmele româneşti sunt extrem de fragile. Sunt o serie de statistici care arată că firmele româneşti, 43% din firmele cu capital românesc, au equity negativ, resursele lor au trecut deja pe negativ, fie împrumutate, fie sunt susţinute prin banii acţionarilor. Deci, când ai un asemenea mediu economic, mai ales pentru firmele româneşti, trebuie să ai grijă ca orice măsură din asta anunţată peste noapte, fără să fie comunicat ce urmăreşti, cum urmăreşti, fragilizează şi sperie foarte tare orice nou investitor.(..) Dacă te uiţi la statistici, firmele cu capital românesc plătesc salariul mediu undeva la jumătate faţă de cele cu capital străin. Nu comentăm dacă se dau bani din dividende, nu comentăm de ce aceste cifre, dar, dacă te uiţi la o astfel de cifră, îţi dai seama că, dacă se produc acum creşteri bruşte de salarii, nesiguranţă în mediul de afaceri, aceste firme riscă să se prăbuşească. S-au mai introdus şi o serie de chestiuni, cel puţin ciudate, dar cu simţul umorului, aş spune comice: să faci salariul minim diferenţiat între cei cu diplomă şi cei fără diplomă, pe de o parte, iar pe de altă parte să susţii că învăţământul este destinat strict nevoilor economiei, aici este ceva invers. Vrei să salvezi un învăţământ privat care nu performează şi să încurajezi această idee că ajungi să ai o patalama, iar cu patalamaua obţii un salariu mai mare. Nu laşi piaţa şi mediul de afaceri să vorbească în acest domeniu", a mai spus preşedintele CDR. 

Preşedintele AOAR a făcut referire şi la „naţionalizarea” fondurilor de pensii, dar şi la măsura privind impozitul pe cifra de afaceri, care intră în contradicţie cu prevederi europene. 

„Am trăit ieri chestiunea cu fondurile de pensii. Unii anunţau că sigur se naţionalizează, alţii anunţau că este o prostie. Până la urmă, cu toţii ne uităm şi ar trebui să discutăm cu Guvernul din nou, ce este cu deficitul, ce este cu colectarea. Cei care susţin că va fi forţat Guvernul să naţionalizeze fondurile de pensii se uită că singura salvare poate veni din faptul că prin naţionalizarea acestor fonduri de pensii se aduce la buget un plus de 0,7%. Se pare că este sursa cea mai mare, de asta, de atâtea ori, s-au tot menţionat şi există, nu rău-voitori şi din cei care complotează împotriva cuiva, ci oameni care încearcă să înţeleagă cum vom acoperi deficitul. În privinţa acestei legi privind impozitarea pe cifra de afaceri senzaţia de improvizaţie este dată de următoarele întrebări pe care ni le punem: s-a uitat cineva la Directiva 112, care sugerează că nu se pot pune impozite pe cifra de afaceri, cu excepţia TVA-ului, privind retailul? A doua întrebare, aplicarea impozitului pe cifra de afaceri nu va face inaplicabile convenţiile de taxare pe care România le-a semnat cu alte ţări? Gândiţi-vă că vom fi singura ţară cu altfel de impozitare decât impozitarea pe profit, iar convenţiile acestea se referă în principal la evitarea dublei impozitări pe profit. Şi, a treia remarcă, economic este nefezabil, din cauza marjelor extrem de diferite între diversele industrii şi diversele stadii de dezvoltare ale firmelor. Există o credinţă că un astfel de impozit în general descurajează investiţiile. Închipuiţi-vă firme care fac investiţii de capital intensive mari, care în primii 3 ani, sau 5 ani, produc cifre mari de afaceri, dar produc pierderi, pentru că asta este, probabil e cazul Daciei, probabil e cazul altor firme. Mai este situaţia distribuitorilor. În general un distribuitor face nişte cifre de afaceri imense, mai ales distribuitorii mari, pentru că el cumpăra mărfuri şi le vinde în mod repetat de-a lungul anului", a mai spus Florin Pogonaru, preşedintele AOAR şi CDR.