Evenimente Mica publicitate Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Timp liber

EXCLUSIV Secretele din spatele jocurilor de noroc. Aparatele electronice sunt o joacă doar pentru clienți

Autor: | | 1 Comentarii

De la faza de proiectare până la cea de operare efectivă, industria jocurilor de noroc electronice (slot machines) generează locuri de muncă și venituri importante pentru stat și rămâne unul dintre domeniile cele mai receptive la ultimele tehnologii.

Aproape 280 de firme specializate operau, în 2017, peste 71.000 de aparate de joc de tip slot machines.   Circa 25.000 de oameni lucrează în domeniu, plecând de la fazele de proiectare şi construcţie a aparatelor până la cea de operare efectivă.  Sunt cifre care pot concura cu succes multe dintre  sectoarele economice mai cunoscute din România. 

De exemplu, din perspectiva numărului de angajaţi industria jocurilor de noroc electronice se apropie de sectorul construcţiei de drumuri sau de cel hotelier. Spre deosebire de acestea, însă, industria de slot machines este reglementată la un nivel comparabil doar cu domenii strategice cum este cel energetic sau cu sectoarele cu risc sistemic cum este sectorul bancar sau cel al asigurărilor. 

După cum spun reprezentanţii Romslot, organizaţie care reuneşte mai mulţi jucători din domeniu, organismul de reglementare a sectorului, Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc (ANJN), are acces în timp real la absolut toţi parametrii industriei. O astfel de situaţie nu mai este întâlnită în niciun alt domeniu. Concret, toate cele 71.546 de aparate care sunt operate legal pe teritoriul României sunt conecttate la un sistem centralizat la care ONJN are acces în orice moment. Oficiul poate vedea astfel cât şi unde se joacă, cât şi unde se câştigă. 

Capital încearcă o radiografie a acestui sector economic mai puţin cunoscut, în amănuntele sale. 

Cum sunt programate  şi construite aparatele

Raportat la întreaga industrie a jocurilor de noroc, sectorul slot machines înseamnă circa 3% dintr-o piaţă în care Loteria Română este singurul jucător cu o cotă cu două cifre(peste 20%). 

 

În dreapta, cu albastru, locul pe unde intră banii. Astăzi, alimentarea se poate face doar prin această fantă, direct de către jucător

Oamenii joacă la aparate, în locaţiile autorizate, cam în aceeaşi proporţie în care se distrează cu jocuri de cărţi.  

E bine de ştiut că există mai multe tipuri de aparate:  cele de tipul A, cu miză şi câştig nelimitat, cele de tipul B, cu miză şi câştig limitat, şi videoloteria adică jocurile care pot fi accesate doar în locaţiile Loteriei Române.  

Și locurile unde se poate juca la aceste aparate diferă. 

„Sălile mari, pe care oamenii le includ la categoria casino deşi se numesc, defapt, săli dedicate, au aparate de tip A, fără limitări. Aparatele de tip B, care au miză şi câştig limitat sunt, de obicei, în locurile cu puţine aparate cum ar fi barurile. Peste 68.000 din cele 71.000 de aparate aflate pe piaţă sunt de tip A, doar 3.521 fiind cu câştig limitat (AWP)“, spune Daniel Ioniţă, expert tehnic la Novomatic, unul dintre marii producători din domeniu.

Potrivit acestuia, fiecare dintre operatori poate opta pentru un anumit procent de return, adică de câştiguri, iar majoritatea operatorilor merg cu acest indicator la peste 90%, în general 95-96%.  

Atenţie, însă, un procent de câştig de 96%, de exemplu, nu înseamnă că în mod automat fiecare jucător va pierde maximum 4% din suma investită. Înseamnă doar că, la nivelul întregii săli, pe un anume interval de timp, suma rămasă operatorului reprezintă circa 4% din intrările totale. Indicatorul ia în calcul milioane sau zeci de milioane de spin-uri.

 
 

În stânga jos, cu lumină albastră, locul pe unde iese tichetul care se va transforma în suma câştigată

Daniel Ioniţă arată că în spatele fiecărei maşinării de joc stă un program informatic care, în esenţă, generează hazard, adică situaţii de joc, în funcţie de care apar sau nu apar câştigurile la fiecare rotire.  Softurile sunt verificate pentru conformitate de către autorităţile în domeniu. Ele trebuie să respecte exact parametrii anunţaţi de pro­ducător şi să nu se modifice de-a lungul timpului. 

Interfaţa acestui soft o reprezintă jocul pe care îl vedem cu toţi, în general o poveste atractivă cu personaje  de legendă.  Preferinţele jucătorilor şi, implicit, ale operatorilor diferă inclusiv în funcţie de această interfaţă. 

„Ardelenii preferă un anumit tip de poveste, bucureştenii un altul, moldovenii un altul. Am dat un exemplu. În funcţie de preferinţe vin şi comenzile operatorilor“, explică expertul.

Pe lângă partea de programare un slot-machine are şi o componentă de hard, cutia sau jocul efectiv. 

Această carcasă, explică  Cezar Gheorghiu, expert în cadrul Biroului Român de Metrologie Legală, se supune în primul rând unor reguli comune la nivel european, singurele care sunt impuse tuturor ţărilor din UE. 

 
 

Aceste trei reguli se referă la felul în care sunt construite butoanele (trebuie să nu permită rănirea jucătorilor), la tensiunea electrică care nu trebuie să pună în pericol pe cei care operează jocul şi la influenţele de câmp magnetic. 

Acest ultim punct este extrem de important şi diferenţiază mult aparatele construite de firmele mari de cele făcute, aşa cum spune  expertul, „ prin preluarea unor softuri şi legarea a câteva fire într-o cutie“. 

Unul dintre cele mai cunoscute jocuri de pe piaţă. O poveste inspirată din filmele cu mumii

Aparatele prost construite pot fi influenţate şi dereglate cu dispozitive care generează câmp magnetic. 

În carcasa aparatului, cele mai importante componente sunt cip-urile cu softul, contoarele care înregistrează intrările şi ieşirile şi componentele care permit conectarea la sistemul centralizat. 

Un astfel de aparat, mai spune reprezentantul Novomatic, ajunge să coste şi 18.000 de euro, cam cât o maşină din categorie medie. Pentru a fi operator autorizat trebuie să gestionezi cel puţin 75 de aparate în total şi minimum 12 pe fiecare sală, cu excepţia Bucureştiului unde număr minim este de 20 de aparate. 

Industria alimentează statul,  statul a rămas în urmă

Jocurile de noroc, în general, şi slot machines în particulatr reprezintă, peste tot în lume, un monopol al statului, iar statul profită din plin de acest avantaj şi taxează domeniul la un nivel ridicat, ca în toate celelalte monopoluri asociate cu viciul. 

 

Urmarea directă a acestei abordări este că, din jocurile electronice de noroc, în bugetul statului ajung sume semnificative. Doar în 2017, arată datele oficiale, au ajuns la stat circa 296 de milioane de euro, parte din bani fiind distribuţi, aşa cum spune legea, către domenii esenţiale şi întotdeauna subfinanţate cum sunt educaţia sau cultura. 

Operatorii plătesc mai multe tipuri de taxe.

 

Pentru a îşi obţine şi menţine licenţa ei plătesc o taxă de 20.000 de euro pe an. Apoi, pentru fiecare aparat în parte există o taxă anuală de 2.600 de euro, în cazul jocurilor de tip A şi 1.500 de euro pentru cele cu câştig limitat.  Taxa de viciu mai înseamnă încă 400 de euro pe aparat, iar garanţia pentru acoperirea riscurilor de neplată încă 167 de euro. În plus, ca orice companie din România, operatorii de aparate de joc plătesc impozitul de 16% pe profit sau, dacă sunt IMM-uri, pe venit. 

Problema este că statul încă nu a găsit modalităţile prin care să comunice aşa cum trebuie cu operatorii. 

Deşi , prin ONJN, autorităţile au acces în timp real la datele companiilor din domeniu, Fiscul preferă de multe ori  variantele clasice. 

Cutia închisă, de sub ecran conţine „creierul“ jocului, adică cipul cu softul de joc

„Din păcate, autorităţile nu profită de un mare avantaj al industriei, adică sistemul centralizat care le arată toate datele de care au nevoie. Preferă să vină şi să aplice metodele clasice,standard,  deşi aici e vorba despre un domeniu foarte special. Operatorii pur şi simplu nu ştiu care este abordarea ANAF şi atunci îşi fac calculele aşa cum ştiu. Autorităţile sunt însă foarte rigide şi de cele mai multe ori cer alte documente şi alte calcule şi tot aşa. În felul acesta apar inclusiv situaţii în care operatorul trebie să cheltuiască sume importante doar pentru a îndeplini cerinţele Fiscului. Totul ar fi putut să fie atât de simplu pentru că taxele sunt clare iar cifrele se văd în timp real, însă este de multe ori foarte complicat pentru că, din păcate, autorităţile nu au o abordare proactivă, de partaneriat ci dimpotrivă“, spune Sorin Georgescu, secretar general al Romslot. 

 

În sala de joc

Pentru a vedea ce înseamnă industria din interiorul ei, am mers într-o sală de joc care aparţine unui jucător mare. Zeci, poate peste o sută de oameni de toate felurile jucau la aparate din cele mai diverse, sperând inclusiv la bonusul cel mare care mergea spre 10.000 de euro. Băuturile sunt gratis, personalul amabil.

Bonusuri există, acolo, pentru toată lumea pentru că, după cum ne spune Cristi, şeful de sală, sunt trei tipuri de astfel de premii. Unul este câştigat foarte frecvent, de câteva ori pe zi, altul ceva mai rar, în timp ce marele premiu pică uneori şi de doar 2-3 ori pe an. „Bonusul pică după un anumit număr de spinuri, calculate la nivel de sală,  pe anumite mize. Nu este cunoscut momentul exact, nici aparatul şi nu este nevoie să prinzi o anumită combinaţie de joc. Totuşi, ca să poţi câştiga bonusul mare trebuie să joci pe cel puţin 10 lei pe mână. La cel mic, de exemplu, nu există limită. Am avut chiar recent cazul unei familii de turişti care venise să se distreze şi a reuşit, după doar câteva mâini să ia bonusul. E încă un exemplu că cine joacă mult nu câştigă neapărat mult. Chiar dimpotrivă. Cu cât joci mai mult cu atât şansa de a pierde creşte. Este matematică simplă.“, spune Cristi. 

Omul, născut şi crescut în Bucureşti şi intrat în domeniu, în anii ’90, la unul dintre marile cazinouri din acea vreme, a văzut multe.  Din postura în care este acum se uită inclusiv la felul în care joacă oamenii din sală şi, atunci când e cazul, intervine.

„Dacă vă spun că uneori sunt un fel de  psiholog mă credeţi? Chiar recent a trebuit să conving pe cineva, pe care îl vedeam zi de zi în sală, că nu e sănătos ce face. L-am invitat la o cafea şi i-am explicat. După câteva zile l-am revăzut la un aparat. A încercat să caute o explicaţie, ca toţi cei probleme, dar i-am spus că timp de trei luni nu mai are dreptul să joace. Sunt şi astfel de situaţii. E inevitabil. Au fost cazuri când personal m-am dus şi am apăsat butonul „collect“ pentru anumiţi jucători. Noi avem nevoie ca oamenii să se simtă bine şi să revină cât mai des. Avem nevoie de business pe termen lung, nu să dăm tunuri. De aceea jucătorii înrăiţi, care la un moment dat vor pierde tot, nu ne sunt de dorit“, spune Cristi.

Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Ziare.com

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

X